Matilda Pascal Cojocăriţa sau „Floarea Moldovei”

Matilda Pascal Cojocăriţa este acea interpretă de muzică populară autentică din zona Moldovei, îndrăgită de public datorită vocii sale calde şi frumoase, dar şi sentimentelor profunde pe care le transmite de fiecare dată când urcă pe scenă. S-a născut într-o familie de oameni simpli care aveau deja trei copii, la 4 octombrie 1958, în localitatea Negreşti din judeţul Vaslui. A copilărit în oraşul natal până la 17 ani, iar studiile liceale şi le-a însuşit apoi la Liceul Emil Racoviţă din Iaşi, urmate de cele superioare, la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, absolvind de curând şi un masterul în folclor.

După absolvirea liceului s-a angajat la „Combinatul de fire şi fibre sintetice” din Iaşi şi s-a înscris în ansamblul combinatului, unde a făcut muzică populară, uşoară şi dansuri populare. În anul 1979 a câştigat echivalentul de atunci al titlului „Miss România” din zilele noastre şi anume Locul 1 al primului concurs de frumuseţe feminină din România sub deviza „Muncă, Tinereţe, Frumuseţe”, concurs ce a avut loc la Costineşti. S-a căsătorit în anul 1980, căsătorie în urma căreia s-a născut şi primul ei copil, un băiat. După ceva timp în care nu a reuşit să îmbine viaţa de familie cu cea concertistică, îţi uneşte destinul cu violonistul Ştefan Cigu, cel cu care se cunoştea din diversele concerte avute în ţară. Astfel apare una din cele mai frumoase şi stabile perechi din lumea muzicii populare din ţara noastră. Cei doi se stabilesc în Bistriţa, alături de cei treicopii ai lor (băiatul Matildei din prima căsătorie şi un băiat şi o fată ai lui Ştefan dintr-o căsătorie anterioară). Cei trei copii ai familiei au fost atinşi de har de la început şi urmează şi ei tot cariere muzicale.

Matilda Pascal Cojocăriţa şi-a dedicat viaţa muzicii populare, susţinută mereu de soţul ei, violonistul şi dirijorul Ştefan Cigu. Deşi sunt stabiliţi în Bistriţa, cei doi străbat sute de kilometri de fiecare dată când sunt invitaţi să cânte, făcând acest lucru cu plăcere şi dăruire. Artista a lansat până acum albumele de muzică populară: „Hora de la Iași” (1995), „Cântece de petrecere”, „În fumul de ţigară” (2005),Melodii de-atunci, cântate acum” și „Moldoveancă, așa-mi place” (2015), iar printre cele mai îndrăgite piese ale sale, nelipsite de la nunţile unde este invitată, sunt „Cine-a pus cârciuma-n drum”, „Nu pot fără dragoste”, „Ochii tăi, guriţa ta”, „Aşa-i viaţa, bună, rea”, „În fumul de țigară”, „La crâșma lui nea Marin”, „Viața-i scurtă”, „Omul când e supărat”, „Costică, Costică”, „Cine-a pus cârciuma-n drum”, „E bine să ai copii”, „Așa-i viața, bună, rea”, „Ce-i în lume prețios”, „Las să știe lumea”, „Mamă, mamă, dor de mamă”, „Nu pot fără dragoste”, „Uite-așa, din dor în dor”, „Hora lui Bica”, „Ochii tăi, gurița ta”, „Boală veche, dragostea”, „Vai de copilul străin!”, „Măi Bădiță, ciobănaș”, „Astăzi este horă-n sat”, „La pământ, cu talpa goală”, „Măi Bădiță, Constantine”, „La nuntă la Iași”, „Astăzi am ieșit la joc”, „Îți scriu, Bade, pe-ascuns”, „Mă-ntreabă bărbatul, iară”, „Ce stai, Bade, pe-nserat”, „Ușurică-s la jucat”, „M-o făcut mama să joc”, „Hora de la Iași”, „Moldoveancă, așa-mi spune”, „Gura mea-i ca fluierul”, „Azi e sărbătoare”, „Dorul vine să-mi vorbească”, „Bun găsit, cu mare bucurie”, „Am fost ca floarea câmpului”, „Băieții, mamii frumoși”, „Departe de lume”, „S-a întors Vasile-n sat”, „Scripcăraș cu ochi de jar”, „Cine are noroc are”, „Glasul lăutarului”, „La mulți ani de ziua ta”, „Am ajuns și soacră mare”, „Măi bădiță mustăcios”, „Zi scripcare bob mărunt”, etc.

„Floarea Moldovei”, aşa cum este numită de mărețul public Matilda Pascal Cojocăriţa, este o prezenţă deosebită la evenimente, prin frumuseţea sa, graţia şi pofta de viaţă pe care le emană de fiecare dată când urcă pe scenă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*