Avem o lege a votului prin corespondență pentru românii care au domiciliul sau reședința în afara țării. După mascarada penală de anul trecut când Guvernul Victor Ponta a blocat pur și simplu votul din diaspora, PSD a făcut pe plac PNL și împreună au trecut prin Parlament, extrem de repede, legea votului prin corespondență.
Doar că legea adoptată este praf în ochii proștilor și nimic mai mult. O lege-păcăleală complet inutilă. Modul în care este formulată trădează mai degrabă dorința întregii clase politice de la București (da, inclusiv a liberalilor care mimează interesul pentru chestiune) de a arăta electoratului că votul prin corespondență nu funcționează. Ce urmează? Urmează ca Ponta (dacă mai prinde alegerile în funcție), Dragnea, Blaga sau Gorghiu să ne spună: „Na, v-am zis că nu merge cu vot prin corespondență!”.
În primul rând, logistica corespondenței să va ocupa Compania Națională Poșta Română. Cum? Stai așa! Adică Posta Română se va ocupa de logistica plicurilor expediate alegărilor din străinătate? Păi bine dar Poșta Română nu vinde acum plicuri și timbre și dă chitanțe de mână. Și asta nu de două zile ci de nouă luni de zile. Poșta Română este acum o instituție care există doar cu numele. Compania Națională Poșta Română este atât de căpușată de mafie încât a ajuns un atentat la siguranța națională, nu o instituție publică în care să poți avea încredere.
În septembrie anul acesta, pe la începutul lunii, am trimis o scrisoare simplă, o felicitare, din Germania la București. La București, nu la Doboi în Harghita sau Sfântu Gheorghe Deltă. După două săptămâni am renunțat la sepranța că va ajunge la destinație. Am primit zilele trecute vești că plicul a ajuns. După mai bine de o lună. Despre această Postă Română e vorba că va asigura logistica votului prin corespondență? Și eu tebuie să am încredere că totul va decurge în condiții care să-mi asigure certitudinea exercitării votului? Cât de proști ne cred cei care au votat legea asta?
Apoi, aflăm din textul legii, la art. 15 alin. 3 că „În cazul în care plicul exterior este desigilat sau deteriorat în asemenea măsură încât este de natură să afecteze integritatea votului prin corespondenţă, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă anulează prin decizie plicul exterior, acesta nemaifăcând obiectul procedurii de desigilare, verificare a certificatului de alegător şi extragere a plicului interior şi introducerea acestuia în urna de vot”, iar la același articol, la alin. 6 aflăm că „Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător în cazul în care plicul interior este desigilat sau deteriorat în asemenea măsură încât este de natură să afecteze integritatea votului prin corespondenţă”. Păi bine dar „deteriorarea” poate fi foarte bine operată de un lucrător interesat al Poștei Române sau chiar de către membrii secției de votare, moment în care votul exprimat prin corespondnță devine nul. Eu trebuie să am încredere în angajații Poștei Române și în membrii secției de votare că votul meu va ajunge în siguranță la destinație? Pe bune! Chiar așa proști ne cred cei care au votat legea asta?
În secolul vitezei și al internetului clasa politică de la București s-a dat cu capul de asfalt să voteze o lege care să ne permită nouă alegătorilor să votăm printr-un plic trimis prin poștă? Pe bune? Adică să utilizăm un serviciu ca acum 200 de ani? Serios? Iar chestia asta este prezentantă de PNL ca o mare victorie?
Două soluții foarte simple văd în acest caz, pentru a termina odată cu bătaia asta de joc la adresa românilor din străinătate: secții de vot decente și vot electronic pe internet. Mărirea numărului și a dimensiunilor secțiilor de vot. Cum procedează, spre exemplu, Turcia pentru alegătorii turci din Germania, pentru care amenajează secții de votare în săli de sport, cu zeci de cabine de votare. Iar asta se poate face foarte simplu prin schimbarea (la fel de rapid cum a fost adoptată această lege a votului prin corespondență) legislației românești pentru a permite amplasarea secțiilor de vot și în alte locații decât ambasade și consulate. Simplu! Sau vot electronic, pe internet, cu aplicații securizate și certificat digital (Spania are așa ceva pentru plata impozitelor). Un cetățean, un certificat digital, un vot. Numărul românilor din străinătate care să nu au smartphone sau calculator personal conectat la internet este, cred, extrem de redus. Un portal în care te loghezi cu CNP-ul și seria de buletin plus un cod personalizat comunicat la cerere nu e nimic complicat.
Soluții simple există. Doar că nici PSD și nici PNL nu le vor puse în practică. Pentru că e mult mai comod să-ți bați joc de cetățeni decât să le slujești interesele pentru care, culmea, ești plătit din fonduri publice.
P.S. 1: Vestea bună: după adoptarea legii votului prin corespondență partidul nomenclaturistului comunist Ion Iliescu și al nomenclaturistului comunist Mircea Dușa nu va mai participa la alegeri. Informația a fost confirmată încă de anul trecut de Victor Ponta.
P.S. 2: Știu, foarte mulți dintre voi văd ca soluție interzicerea votului românilor cu domiciliul sau reședința în străinătate. Nu stau în țară, atunci să nu voteze la alegerile din țară. Nu plătesc impozite în țară, atunci să nu aibe drept de vot. Pe logica asta ar trebui ca, spre exemplu, să nu-i lăsăm să voteze nici pe alcolici, că nu știu ce votează, nici pe prostituate, că nu plătesc taxe în țară, sau pe cei fără facultate, că sunt manipulați ușor cu punga. Dar nu merge chiar așa. Ești cetățean român, ai dreptul la vot. Punct.
P.S. 3: Remarc lipsa de reacție a asociațiilor românilor din străinătate cu privire la această lege care nu rezolvă nimic. Tăcerea lor e complice cu această bătaie de joc. Se dovedește din nou că, în marea lor majoritate, aceste asociații nu au absolut nimic de-a face cu intersul românilor din străinătate și că sunt doar niște instrumente de sifonat bani publici și de umezit dosul mai marilor zilei.
Lasă un răspuns