Un nou butoi cu pulbere…

La 28 octombrie 2014, „Armata Naţională de Eliberare” (O.N.A.) şi-a asumat responsabilitatea pentru un atac cu rachetă asupra clădirii Guvernului Macedoniei de la Skopje, menţionându-se că acesta a fost realizat de o unitate de elită a O.N.A., denumită „Hasan Priştina”. „U.C.K. Macedoneană” este, în fapt, o ramură a organizaţiei paramilitare, iniţial clasificată că teroristă, care a împlinit secesiunea violentă de Serbia a provinciei Kosovo, antrenând şi cel de-al doilea război din istoria de jumătate de secol a N.A.T.O., respectiv bombardarea Serbiei şi a Muntenegrului. Anterior atacului menţionat, la 14 octombrie 2014, în timpul meciului de fotbal echipele reprezentative ale Serbiei şi Albaniei, o dronă ce purta drapelul „Albaniei Mari” a survolat stadionul din Belgrad. Au avut loc incidente grave, care au determinat oprirea meciului şi au generat într-o criză diplomatică fără precedent, însoţită de schimburi de replici dure între Belgrad şi Tirana, fiind evidenţiată precaritatea relaţiilor dintre cele două ţări. Nu putem să nu observăm că acesta nouă criză a intervenit cu opt zile înainte de data la care era planificată prima vizită în Serbia a unui şef al Guvernului Albaniei din ultimii 68 de ani. Vizita istorică a premierului albanez Edi Ramă a fost amânată trei săptămâni.

O altă vizită externă a premierului albanez Edi Ramă este amânată, tot în contextul unor incidente violente grave. De această dată, o vizită în Macedonia, planificată la 14 mai 2015. Edi Ramă urma să primească titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universităţii din Tetovo, oraş din vestul Macedoniei cu populaţie majoritar albaneză. În week-end-ul anterior datei vizitei, la Kumanovo (nordul Macedoniei), opt poliţişti macedoneni şi 14 membri ai unui grup înarmat au fost ucişi în schimburi de focuri de armă automată. Alţi 37 de poliţişti macedoneni au fost răniţi. „Vizita prim-ministrului a fost amânată”, a precizat pentru „AFP” purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe albanez, Glevi Dervishi, fără a furniza alte detalii. Albania a condamnat violenţele produse în zilele 9 şi 10 2015 la Kumanovo.

În contextul violenţelor de la Kumanovo s-a reaprins scandalul interceptării ilegale a cca. 20.000 de persoane din opoziţie. Ministrul macedonean al afacerilor interne, Gordana Jankulovska, ministrul transporturilor şi comunicaţiilor, Mile Janakijeski, şi şeful serviciului de informaţii, Saso Mijalkov, şi-au înaintat demisiile către premierul Nikola Gruevski. Premierul acceptat demisiile. Vicepreşedintele Parlamentului European, Alexander Graf Lamsdorf, a făcut apel la premierul Macedoniei, Nikola Gruevski, să îşi dea şi el demisia şi să contribuie astfel la rezolvarea crizei. Purtătorul de cuvânt al Guvernului macedonean nu a precizat cum şi-au justificat cei doi miniştri demisia. Agenţia oficială de presă „MIA” a publicat scrisoarea de demisie a şefului serviciului de informaţii care a menţionat că a luat această decizie „în interesul Macedoniei, pentru a ajută la rezolvarea crizei politice, provocată de opoziţie”. De mai multe luni, preşedintele social democraţilor, de opoziţie, Zoran Zaev, a făcut publice discuţii interceptate care, în opinia sa „reprezintă afaceri murdare ale Guvernului, dezvăluite de la un angajat al serviciului de contraspionaj”. Zaev susţine că înregistrările demonstrează cum partidul de guvernare de dreapta VMRODPMNE, a comis mai multe fraude la alegerile din ultimii anii. Acesta este considerat cel mai mare scandal de politică internă de până acum din această ţară.

Agenţia de ştiri „Reuters„, adaugă – pentru cine ştie citi printre rânduri: „[…] Acest pas, probabil nu are nimic în comun cu faptul că, la sfârşitul săptămânii, în localitatea Kumanovo,din nordul Macedoniei, au avut loc ciocniri armate între un grup de albanezi kosovari înarmaţi şi autorităţile macedonene, iar în această ciocnire au murit opt poliţişti şi 14 „terorişti” […]. „Reuters” a adus o precizare esenţială privind identitatea provocătorilor diversiunii, care a amânat vizită premierului Albaniei în Macedonia. Ei au fost albanezi din Kosovo. Ministrul de externe al Macedoniei, Nikola Poposki a adus precizări suplimentare: „Majoritatea […] sunt cetăţeni ai Kosovo. Gruparea este formată, însă, şi din cetăţeni macedoneni. Aceştia au făcut parte anterior din Armata Naţională de Eliberare (U.C.K.), care a organizat în 2001 o revoltă şi a cerut mai multe drepturi pentru minoritatea albaneză din Macedonia”.

La Sofia, unde „chestiunea Macedonia” prezintă, de asemenea, un interes special, premierul Borisov a declarat promt: „Soldaţii sunt la graniţă, să sperăm că situaţia din Macedonia nu se va înrăutăţi”. A fost convocat imediat Consiliul Consultativ de Securitate Naţională. De asemenea, a fost declanşată o aplicaţie („de rutină!”) a Armatei şi Detaşamentului de Lupta Antiteroristă. Premierul bulgar a mai spus că s-au luat măsuri de pregătire şi a punctelor de frontieră astfel că cca 90.000 de cetăţeni bulgari din Macedonia, care au paşapoarte bulgăreşti să se poată adăposti în Bulgaria, în cazul unei crize umanitare.

Şeful Apărării bulgare, viceamiralul Rumen Nikolov, a declarat (13.05.2015) că, în câteva zile, serviciile bulgare vor răspunde la întrebarea dacă evenimentele din Macedonia, care au condus la victime, au apărut spontan sau potrivit unor scenarii. Viceamiralul a comentat: „Incontestabil, acest lucru este legat de alegerile care urmează în Macedonia şi de conflictele interne dintre grupările care există. Nu este obligaţia mea să comentez canalele diplomatice pe care se lucrează, însă această este situaţia reală în Macedonia” […] În acelaşi timp, ministrul Apărării de la Sofia a ţinut să atenţioneze: „punctele fierbinţi apar tot mai aproape de Bulgaria”.

De la Skopje se atrage atenţia că Macedonia a fost prea mult timp obstrucţionată pe calea sa către integrarea euroatlantică. Acest lucru a dat posibilitatea grupărilor extremiste să îşi promoveze agenda, fapt care a condus la nemulţumiri în rândul populaţiei. Tocmai într-un astfel de context, Albania ameninţă cu un veto candidatura Macedoniei la N.A.T.O. Premierul Albaniei, Edi Ramă, a declarat (20.05.2015) că va opune un „veto!” la candidatura Macedoniei de aderare la N.A.T.O. dacă nu sunt respectate drepturile etnicilor albanezi, care reprezintă un sfert din cei 2,1 milioane de locuitori ai Macedoniei. „Macedonia nu va putea fi membră a N.A.T.O. fără să respecte acordurile de la Ohrid şi drepturile omului”, a declarat Ramă cu ocazia unei reuniuni regionale la Tirana privind lupta împotriva terorismului.

Acordurile de la Ohrid (Macedonia) au pus capăt conflictului de şase luni din anul 2001, între forţele macedonene şi mişcarea de gherilă albaneză care cerea mai multe drepturi pentru comunitatea albaneză. Reprezentanţi ai minorităţii albaneze din Macedonia au afirmat, la o zi după confruntările sângeroase de la Kumanovo (nord) dintre un comando de origine albaneză şi poliţia macedoneană, care s-au soldat cu 18 morţi, dintre care opt poliţişti, în perioada 09-10.05.2015, că drepturile înscrise în acordurile de la Ohrid n-au fost aplicate în întregime. Skopje a calificat comandoul de origine albaneză drept „terorist” şi a afirmat că el planifică atacuri împotriva instituţiilor statului. Justiţia din a inculpat pentru „terorism” 30 de persoane de origine albaneză arestate în cursul acestor lupte. Dintre toate problemele grave cu care se confruntă Peninsula Balcanică, cea mai periculoasă este „chestiunea macedoneană”, deorece Macedonia este situate într-un nod de linii de tensiune, dintre care acutele sunt reprezentate de: minoritatea albaneză, care leagă „chestiunea macedoneană” de „problema kovovara”; statul Kosovo şi „Albania Mare”, respectiv integrarea spaţiului etnic albanez în teritoriul politico-statal.

Macedonia că parte a proiectului „Bulgaria Mare” (o mişcare naţionalist-iredentistă din ziua de azi. Pe lângă teritoriul actual al statului bulgar, Bulgaria Mare ar include şi porţiuni din Macedonia, Tracia şi Moesia) Bulgaria a recunoscut doar statul macedonean, nu şi naţiunea, respectiv limba, pe care le consideră (evident, nu oficial) că aparţinând spaţiului etnic bulgar: al doilea stat bulgar, dialect al limbii bulgare. Grecia, care deşi nu are pretenţii teritoriale, nu agrează denumirea statului, impunând-o pe cea de „Fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei”. Cauza este că, la rândul lor, naţionaliştii macedoneni revendică un sfert de milion de congeneri care trăiesc în Macedonia Egeeană, care reprezintă 51 la sutadin teritoriul istoric al Macedoniei. Serbia, care este direct interesată de controlul deţinut Macedonia asupra văii Vărarului, culoarul de legătură cu Grecia şi de ieşire la Marea Egee. Turcia, care vedea în chestiunea macedoneană prilejul de a interveni şi a se implică, atât din raţiuni geostrategice, dar şi pentru protecţia musulmanilor.

O criză macedoneană, ce se încearcă a fi amorsată prin problema albaneză, ar putea induce un Al Treilea Război Balcanic, cu implicarea Albaniei (stat membru al N.A.T.O., dar care ar trebui să ţină seama de aliaţi), Serbiei şi Macedoniei (state non N.A.T.O.). Dacă prin provocare şi diversiune se vor crea aparenţele unei agresiuni împotriva Albaniei, aliaţii, între care Turcia, Grecia şi Bulgaria, state direct interesate, vor avea opinii precumpănitoare.

Cum capătul fitilului dinamitei geopolitice pare a fi în Kosovo, un stat al cărui act de stare civilă a fost eliberat de S.U.A., şi în numele N.A.T.O., pe al cărui teritoriu s-a amplasat cea mai mare baza militară americană externă, după războiul din Vietnam, o perspectiva surprizelor planificate nu face decât să aducă îngrijorări în plus, pentru toţi cei excluşi de la identificarea soluţiilor internaţioanle care-i privesc.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*