Fabrica…

Raşcă era disperat.Sigur, nu e ceva deosebit, milioane sau poate chiar miliarde de oameni se trezesc dimineaţa disperaţi. Dar dilema lui în această dimineaţă era mai aparte decât a altora. Primise ieri o veste pe care o aştepta de mult. Putea să primeasca fără probleme un grant de la Comunitatea europeană, nerambursabil, de circa 100.000 euro. Super! Da, dar trebuia să se decidă rapid ce va face.

O întreprindere?! Evident, nu l-a atras niciodată comerţul! Ce poţi învăta daca iei cu un preţ şi vinzi cu altul? Absolut nimic. Producţia, da, asta e ceva serios. Şi apoi, dacă tu produci şi îţi faci ulterior o echipa de marketing, poţi acoperi toată piaţa şi elimina intermediarii. Ăştia sunt cei ce câştigă mereu, producătorii mor de foame.Bine, bine, dar ce sa facă?

O fabrică de pâine. Pâinea va merge mereu şi din ceva făină amestecată cu multă apa iese la gramaj profit serios. Da, dar concurenţa nu doarme şi e criza. Oamenii mănâncă mai puţin. Băutura ar merge. Dar era decis sa nu intre sub nici o formă în acest tip de afacere. Oamenii se îmbată, îsi bat nevestele, nu mai merg la muncă şi chiar dacă ei vor face asta mereu, nu trebuie să fie el care le dă de băut.

Deci băutură, nu. Ei, uite da, asta trebuia să ia în considerare: criza. În criză oamenii au alte preocupari, alte dorinţe. Alte priorităţi. De exemplu citise pe internet că oamenii au devenit mai religioşi, merg la biserica mai mult. Ei şi? Poate ar trebui să producă lumanări, iconiţe, ceva.

Se puse pe treabă şi decise să facă un studiu de piaţă. Constată că, deşi se caută lumănari, materia primă s-a scumpit în ultimii ani şi că românii renunţă mai degraba la lumănări decât la sarmale.

Sub formă de căţeluşi, inimioare sau candele colorate, producătorii de lumânări decorative au făcut profituri consistente între anii 2006 şi 2009. Însă criza financiară şi faptul că singura fabrică de parafină din România, „Steaua Română”, s-a închis i-au făcut pe producători să piardă bani. Importatorii de parafină au dublat preţurile materiei prime, profitând de falimentul Steaua Română, iar afacerile cu lumânări colorate au început să se „topească” una după alta. Cristian Drăguţ, un producător de lumânări din Breaza, care a investit în acest business peste 120.000 de euro, face haz de necaz: „Dacă situaţia nu se îmbunătăţeşte, schimb profilul firmei şi fac candele pentru înmormântări”… Deci, lumănări… nu.

Atunci, sicrie? Astea se caută.Din cauza crizei oamenii mor, mai ales pe timp de iarnă.Dar sunt şi aici multi producători.Ar putea promova însă altfel aceasta afacere să distrugă concurenţa? Orice e posibil! Uite, Lindner, o companie poloneză care vinde sicrie, a demarat o campanie ciudată pentru a-şi face cât mai multă publicitate, mergând pe populara idee „sexul vinde“. Reprezentanţii companiei au publicat un calendar sexy, cu fotomodele aproape dezbrăcate pozând pe sicrie. Deşi calendarul a fost aspru criticat de biserica catolică, vânzările companiei au crescut la 11.000 de sicrie pe lună, cifrele atât de bune putând să aibă legătură cu campania controversată. Preoţii au afirmat că moartea ar trebuie respectată, ci nu amestecată cu ideea de sex. “Fiul meu a avut ideia de a crea un calendar pentru a prezenta ceva colorat şi frumos: frumuseţea femeilor poloneze şi frumuseţea sicrielor noastre“, a spus proprietarul companiei.

Toate veniturile din vânzarea calendarelor, un exemplar având preţul de 32 de euro, au fost donate către cauze nobile. Deci sicrie şi anumite tertipuri = conflict biserică. Şi cu biserica nu te pui. Raşcă era disperat. Mâine trebuie sa ştie clar ce va face.

Uite un subiect interesant: plânsul. Oamenii şi românii în general sunt sentimentali, plâng. Plâng de necazurile lor şi ale altora. Televiziunea pompează poveşti lacrimogene. Da, merita meditat. Uite icoana lui Arsenie Boca plânge. Oamenii se transpun şi plâng şi ei. Chiar şi Vosganian a scăpat de arest stropind cu câteva lacrimi Sala Palatului. Da! Românii plâng de mila celor plecaţi, plâng de soarta câinilor vagabonzi, plâng la nunţi, botezuri şi altele. Evreii plâng după Romania, danezii plâng că românii le fura portmoneele.

Raşcă s-a decis. E criză şi romanii plâng în criză mai mult decat în mod obişnuit. Va face o fabrică de batiste pentru cei ce plâng!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*