Lista pe care mă înscriu singur!

Sunt foarte mândru de site-ul pe care l-am lansat în urmă cu vreo opt ani. Satisfacția cea mai mare mi-au dat-o comentariile făcute de persoane necunoscute, al căror nivel de inteligență, perspicacitate, cultură și informație m-a lăsat deseori visător… M-a înzestrat Dumnezeu cu o calitate pentru care Îi sunt deseori recunoscător. Deseori, adică de câte ori dau peste oameni mai citiți decât mine, mai isteți, mai inspirați!… Și atunci mă bucur din toată inima! Este o bucurie care mă întremează mai mult decât orice succes propriu! Site-ul www.ioncoja.ro mi-a oferit deseori această bucurie! Nici nu mă gândeam să am parte de așa ceva atunci când l-am pornit. Am făcut-o din nevoia de a comunica, de a-mi publica ideile și părerile. Presa scrisă și Televiziunile fiindu-mi inaccesibile, adică fiind uitat s-au refuzat de acestea, mi-am găsit un rost pe lumea asta scriind pe blog, pe site! (Nu prea știu care este dosebirea între blog și site…). Că mi s-au alăturat o mulțime de oameni de bună credință, citind sau comentând cele apărute pe blog/site, a fost partea de câștig pe care mi-a oferit-o internetul. Un plus față de beneficiile din mass media clasică…

Deunăzi însă am primit pe site întrebarea cea mai nefericită care mi s-a pus! Aproape că m-a durut, mai ales că venea de la un comentator destul de fidel site-ului. Întrebarea era în legătură cu Lista lui Dughin, care mă „conținea” și pe mine. Nu este o listă cu cei pe care Dughin bunăoară i-a plătit, pe care să apară eventual și sumele. Într-un astfel de caz întrebarea nu ar fi fost rău pusă, ci justificată.

De data aceasta justificarea întrebării pare a fi suspiciunea că ascund o ticăloșie pe care prezența mea pe listă o dezvăluie! Că am fost astfel prins „cu mâța-n sac”! Răzbate din întrebare chiar un fel de satisfacție că nu voi avea răspuns „viabil”(!!!) la întrebarea ce mi se pune. Iată chestiunea: „Dle Profesor, totuși, de ce sunteți pe listă? Eu nu sunt, prietenii mei nu sunt, vecinii mei nu sunt; dar dumneavoastră sunteți. Aveți vreo explicație viabilă?”. Le mulțumesc colegilor care au sărit în apărarea mea. Nu reiau argumentele dumnealor. Argumente cum că este de neînțeles ca prezența mea pe „lista lui Dughin” să trezească suspiciunile cuiva privind probitatea subsemnatului. Dar mi se pare potrivit să mai adaug câteva, nu numai argumente, ci și comentarii sau chiar amintiri pe care mi le stârnește întrebarea cu bucluc! Dovadă că are partea ei bună când cineva o ia pe arătură…

Mai întâi, explicația cea mai viabilă este însuși site-ul www.ioncoja.ro. Cine îl citește – probabil și consilierii lui Dughin, constată ușor că este dominat de euro-scepticism. Dacă a scris cineva de bine despre perspectivele Uniunii Europene, precum dl Viorel Roman din Germania, textele respective au văzut lumina… internetului, a site-ului, fără nicio restricție sau reținere. Dar au fost foarte puține asemenea texte. Majoritatea de pe site sunt texte euro-sceptice! Textele anti-americane nu sunt prea multe, iar semnat de mine, nici unul! Textele pro-americane nu lipsesc. Eu am scris pe acest subiect, al relațiilor speciale care ne leagă de americani, un text la care țin foarte mult! L-am tradus și în engleză ca să încerc să-l fac să ajungă unde aș fi vrut eu să ajungă: la americanii adevărați! La câțiva măcar… Acum, că am ajuns pe lista anti-americanilor, îl voi republica curând.

Mult mai multe pe site sunt textele anti-rusești! Nu lipsesc însă nici textele sau comentariile pro-ruse! Câteva numai. Cu gândul mereu la Basarabia, tonul acestui site nu poate fi decât dominant anti-rus! Dar nuanțăm atunci când e vorba de suferințele cauzate de Revoluția bolșevică întregii planete. Și de mai multe ori am spus apăsat că principalele victime ale bolșevismului au fost slavii, adică rușii în primul rând, după o apreciere pe care o face însuși Soljenițân în vestita sa carte despre ruși și evrei.

Personal, am auzit lucruri frumoase despre Dughin, despre cunoștințele sale asupra românilor. Sursa acestor informații: George Astaloș și Călin Mihăescu, Valentina Roșca… În mod deosebit am luat seama la ideea care i se atribuie lui Dughin, anume că Rusia ar avea mai mult de câștigat dacă ar renunța de bună voie la visul nerod că Basarabia ar putea fi rusificată! Aproape două sute de ani au încercat rușii să-i dez-naționalizeze pe basarabeni! De vreme ce n-au reușit, e timpul să priceapă că e mai productiv pentru ruși să ne rezolvăm întreg contenciosul româno-rus și apoi să trecem la organizarea unei colaborări rodnice, posibilă, chiar preferabilă altor relații! Rezolvarea acestui contencios este posibilă numai prin cedare, prin renunțare din partea Rusiei atât în problema Basarabiei și a Trasnistriei, inclusiv a insulei Șerpilor, cât și în chestiunea Tezaurului!

Rușii ar fi corect să recunoască că nu aveau dreptul nici la despăgubiri de război! Ca armată de ocupație, autoritățile românești au reparat și pus în funcțiune ceea ce rușii au stricat și distrus când s-au retras. Ba au mai și clădit „obiective economice” noi, pe care le-au lăsat la cheie rușilor la plecarea din Transnistria.

Se pare că Dughin a discutat cu Putin posibilitatea renunțării la orice speranță și pretenție legată de Basarabia. Ideea lui Dughin oricum nu-i nouă, au mai avut-o și alți ruși, cu funcții importante în structura imperiului rus. Citez din cărțulia lui Gh. Dighiș Sub jug străin…, ediția II, București 1915, pag. 1 : „Un fost ministru rus, Durnowo, preconiza (la începutul secolului 20 – n.n.) imediata retrocedare a Basarabiei. Numai aceasta, spunea Durnowo, ar putea constitui pentru România o reparație fără de care nu există niciun fel de posibilitate de strângere a raporturilor dintre Regatul Român și Împărăția Rusească. Aceasta a înțeles-o până și unul din conducătorii oligarhiei ruse! Dar nu numai un om politic, ci și un militar rus s-a exprimat în același sens. Faimosul general Kuropatkin, al cărui nume este strâns legat de războiul Ruso-Japonez, în una din lucrările sale spunea că „pentru liniștea și garanția granițelor rusești de la Nistru, Rusia ar trebui să cedeze toată Basarabia”. Numai așa, susținea Kuropatkon, „marele imperiu nu va mai avea între el și România o Alsacie și Lorenă”.

Este atât de logică această soluție!… Chiar nu-și dau seama rușii decidenți din Împărăție că este interesul lor să ne facă aliați?! Că pe români se poate conta mai mult ca pe o bună parte dintre cetățenii ruși?! Domnul Putin nu-și dă seama?!… Nu-și dă seama că există o primejdie copleșitoare chiar și pentru Rusia, în fața căreia românii se simt în mod natural atrași spre ruși, pentru a rezista împreună?

Nota bene: nu e vorba de SUA! Dacă românii se fac aliați cu rușii, asta nu înseamnă automat că o fac împotriva Americii! Dimpotrivă: o alianță cu rușii are sens pentru noi numai dacă o facem fără a ne despărți de America, de Statele Unite! Firește, cu condiția ca SUA să-și dea seama de iminența aceleiași primejdii pentru America și Rusia! Deci și pentru România!

Eu așa gândesc: dacă ierarhizez primejdiile care ne pândesc pașii următori, anii ce vin, pe primul loc, primejdia cea mai mare și mai greu de înlăturat pentru noi, românii, este aceeași și la fel de mare și pentru ruși, și pentru americani! Ba pentru ei este chiar mai mare: primejdia care amenință lumea indo-europeană! Arienii! Cultura acestora și moștenirea lor culturală! Identitatea lor culturală și rasială! Care au ajuns în zilele noastre să fie mai amenințate ca oricând!

Principala amenințare o constituie însă nepăsarea noastră, a societății civile, a factorilor de decizie, a liderilor de opinie, a mass mediei! Indiferența față de această primejdie, retardul tragic în ce privește conștientizarea acestei situații, a gravității maladiei de care suferim: ne apropiem tot mai mult de momentul când nu se va mai putea face nimic! Când vom trece pragul ireversibilului! Iar guvernele statelor vizate, clasa politică de pretutindeni, își pierd vremea căutând soluții unor probleme minore sau chiar inventate ori exagerate!

Opacitatea creștinilor din Constantinopolul asediat de otomani a cuprins azi întreaga lume creștină! Falșii conducători de care avem parte ne țin departe de adevăr! De ce o fac? De ce nu reacționează rațional și normal la evidența faptelor?, mi-e greu să înțeleg! Constat doar că se comportă ca niște trădători ai intereselor vitale pentru comunitatea în fruntea căreia au ajuns, se zice, pe calea democrației și a statului de drept!… Nu mai sunt așa de sigur că această cale este cea mai bună!… Trebuie să căutăm o alternativă la principiile care ne-au adus în situația de azi, a unei lumi sinucigașe: lumea în care trăim!

Așa gândesc eu și știu că la fel gândesc foarte mulți români! Tot mai mulți români, tot mai mulți creștini de pretutindeni! Nu ni se potrivește nici eticheta de eurosceptici, nici cea de anti-americani! Căci suntem persoane agresate, obligate la legitimă apărare! Pe lista aceasta mă înscriu singur! Cu mâna mea și chiar și semnez, pentru autenticitate!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*