Român mândru prin Dubai!

Sub semnul ghinionului sau nu, Victor Ponta se întâmplă să fie mereu în altă parte decât acolo unde ar fi logic să se afle. Și când spun asta nu mă gândesc neapărat nici la accidentul aviatic din Apuseni, din 20 ianuarie 2014, nici la cel de la Cincu, de săptămâna trecută – ele însele aflate sub semnul hazardului și nu numai. Mă gândesc la inoportunul concediu al premierului de după eșecul de la prezidențiale, concediu care reclamă lipsă de bărbăție politică și semănă cu o dezertare ca și în marțea neagră a democrației românești (10 decembrie 2013) ‒ când Victor Ponta se afla la funeraliile lui Nelson Mandela, ca și la sosirea în București a Victoriei Nuland (asistentul secretarului de stat american), din 10 ianuarie 2014, când s-a făcut preocupat de alte lucruri mai serioase decât o discuție despre consolidarea statului de drept și când consilierii săi Gyorgy Frunda și mai apoi Radu Popa clamau însă cu o trufie străină de firea românului că nu suntem o colonie americană.

De data aceasta, temperamentalul Ponta, potrivit unor surse autohtone, se află hai-hui prin Abu Dhabi împreună cu prietenul său Sebastian Ghiță. Că a fost acolo cu sau fără soție e mai puțin interesant decât că, în lipsa lui, disputele din PSD se acutizează, că se invocă nevoia unui congres extraordinar, că proiectul de buget pentru 2015 nu este încă finalizat nici măcar la Executiv și așa mai departe. Cu reacțiile lui atipice, ar fi posibil ca Ponta, la întoarcere, să își dea demisia din fruntea Guvernului. Că nu și-o va da și din fruntea partidului după eșecul de la prezidențiale e doar problema PSD, în partid adâncindu-se amenințător și tot mai vocal disensiunile în jurul succesiunii. Logic ar fi ca partidul, cu lejera lui susținere în Parlament, să îl scoată în față pentru funcția de premier fie pe mult mai credibilul Micea Geoană, fie pe ardeleanul Ioan Rus spre coabitare productivă cu președintele ales Klaus Iohannis. Oricum, partidul are dreptul să-i ceară lui Ponta, românul mândru hoinar prin Abu Dhabi, să dea seama, cum au făcut-o și predecesorii săi în situații similare, pentru consumarea unei muniții electorale prețioase. Victor Ponta nu a reușit să adune mai mult nici în cel de al doilea tur de scrutin decât i-a adus pe tavă partidul în primul tur. Apoi împingerea spre demisie a lui Corlățean după primul tur al alegerilor prezidențiale și a lui Meleșcanu după cel de al doilea tur din fruntea Externelor în ideea de a masca dijmuirea votul diasporei nu înseamnă remaniere guvernamentală, ceea ce oricum ar fi prea puțin pentru o minimă etică a guvernării.

În cazul lui Ponta e totuși superfluu să discuți despre etică chiar dacă ne-am gândi și numai la plagiatul său din teza de doctorat. Sigur este că, mai mult decât ostilitatea românilor din diaspora, PSD simte criza de imagine chiar în fața propriului electorat, criză din care trebuie să iasă cel mai economicos cu prețul eliminării lui Ponta din orice calcul. Și atunci nu mai este decât o simplă formalitate ca premierul să găsească singur maniera de a se retrage din ambele funcții. Dar, cu reacțiile lui greu previzibile, Vitor Ponta, obișnuit cu marșul triumfal și cu covorul roșu mereu așternut de alții, ar putea să rămână în continuare pe poziții, victima propriei trufii, și să accepte de dragul puterii statutul ipocrit de pisicuț, afișat și în relațiile tête-à-tête cu Traian Băsescu. Noul președinte, sobrul Klaus Iohannis, îl va lăsa să își rupă singur gâtul din cauza aronganței și a ipocriziei lui despre care am mai scris și cu alte ocazii. Electoratul PSD, cel conștient, din angajament politic, și cel emoțional, din spirit de galerie (se poate spune și spirit gregar), este categoric dezamăgit. Primarii achiziționați de PSD înaintea prezidențialelor prin ordonanță de urgență, dezamăgiți și ei, au de înfruntat acum propriul electorat față de care trebuie să-și deconteze rătăcirile politice, iar modelul etic al lui Iohannis ar putea să placă românilor, cunoscuți pentru derapajele lor morale, dar mai ales pentru desele recurențe la principiul etic și asta este deja o amenințare pentru toată clasa politică românească, chemată sau nevoită să se reformeze, dacă vrea să supraviețuiască. Un eventual eșec al lui Iohannis (programat în laboratoarele tactice ale PSD) ar însemna inevitabil întoarcerea la Monarhie, care se bucură deja de o rată sporită în încrederea românilor ‒ garantul cel mai neîndoielnic al stabilității, singura alternativă încă în stand by, pe care Ion Iliescu nu putut decât să o amâne prin Constituția lui Iorgovan.

3 Responses to Român mândru prin Dubai!

  1. Pingback: Român mândru prin Dubai! | NapocaNews

  2. Pingback: Victor Ponta, român mândru prin Dubai! — Nationalisti.ro

  3. Pingback: Român mândru prin Dubai! | FrontPress.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*