De la „sora” Adrian la „fratele” Pontaur…

Este poate cea mai mare jignire adusă Revoluţiei… Este o palmă peste obrazul tinerilor din ’89, mai rece şi mai cruntă decât oricare dintre trecutele jigniri aduse românilor de Ion Iliescu. Este o blasfemie la adresa a 24 de ani de celebrări, e adevărat, din ce în ce mai stinse, ale Victoriei libertăţii noastre. Căci, poate exista oare mârşăvie mai mare din partea actualilor guvernanţi decât a transfera în folosul unei structuri oculte, şi chiar în preajma celebrării Revoluţiei, a unei părţi din patrimoniul nostru?! Un mesaj cu trimitere directă, alegerea datei pentru iscălitura transferului nefiind deloc întâmplătoare! Astfel, în cadrul ultimei şedinţe de guvern, în timpul căreia nu s-au reparat drepturile revoluţionarilor, confiscate de guvernarea portocalie, o palmă din sfântul nostru pământ pentru care s-a murit în 1989 a fost transferat, chiar în preajma zilei de 21 Decembrie, din patrimoniul Naţiunii Române. Şi nu sunt cifre întâmplătoare în alegerea datei, aidoma şi valorii „de inventar” a terenului, 2,1 milioane lei, cifre şi date care pentru oculta masonică au semnificaţii ce trec cu mult dincolo de misticism.

Or, faptul că, la 24 de ani, guvernanţii îşi permit să ne batjocorească simbolurile eliberării noastre în Decembrie ’89, luând măsura găurii din steag, pentru care s-a murit, pentru a o „reevalua” prin compasul şi echerul Marii Loje Naţionale, ar trebui privit şi ca un mesaj al înrobirii. Căci, actul semnat de Victor Ponta închide cercul deschis de Adrian Năstase în 2004, când, printr-un HG contrasemnat atunci şi de către academicianul de fişic Răzvan Theodorescu, din postura de ministru al culturii, a oficializat masoneria, „Loja” primind statut de fundaţie de utilitate publică, practic o „societate secretă” fiind oficializată ca „instituţie de interes public”! Iar acest lucru se întâmpla în anii în care fundaţiile româneşti, mai ales cele cu scop cultural patriotic, erau persiflate, lăsate să se înghesuie prin cotloanele unor clădiri mizere, şi limitate în drepturile lor de a promova identitatea naţională prin denumiri şi acţiuni.

Astăzi, la un PSD guvernamental distanţă de trădările deţinutului N0049 Jilava, „pupila” acestuia transferă în folosul masoneriei legalizate un teren de 2500 mp, în „concesiune” pe 49 de ani. Şi, tot ca în urmă cu zece ani, face acest cadou de rit masonic în vreme ce alte instituţii de promovare a valorilor Neamului sunt puse la pământ, acum prin încercarea de a comasa Muzeul Ţăranului Român cu Muzeul Satului (pentru că promovarea tradiţiile autentice lezează inserţia intereselor masonice).

Asociaţia „Marea Lojă Naţională din România” a primit dară un teren administrat de RA-APPS, cedat de către guvernanţi chiar în ultima şedinţă de guvern. Un teren pe care, în conformitate cu Hotărârea de Guvern a „fratelui” muc-cel-pontaur, act investit cu putere executorie odată cu publicarea în Monitorul Oficial!, se va construi o clădire „de interes public”. Probabil, un templu masonic din care ochiul trădării să vegheze acţiunile anti-româneşti ale feluritelor structuri şi camarile masonice, proiect avansat în 2000, când Primarul General Traian Băsescu a încercat să treacă o hotărâre de consiliu pentru atribuirea către „Lojă” a unui teren pentru zidirea Templului Masonic, dar pus efectiv pe hârtie abia în 2009, când asociaţia a obţinut PUZ-ul pentru suprafaţa pe care nu o deţinea.

Acum a primit cu acte legale şi terenul şi, deloc întâmplător, acest lucru s-a petrecut la numai trei luni de la vizita liderului Bilderberg, vicontele Davignon, în România. Şi poate vom întelege cum de un plagiator care a oripilat prin abuzurile sale la adresa democraţiei, a fost totuşi primit la Casa Albă dar şi de către alte cancelarii…

Şi era de aşteptat să ajungem aici… Să ne amintim doar felul în care CSM a decis că judecătorii pot face parte din lojele masonice, o forţare a logicii şi bunului simţ care a venit după ce politicienii au ajuns să-şi pună „în corpore” şorţurile masonice pentru a avea acces la felierea ţării pe interese şi structuri din ce în ce mai neoculte.

În acest fel, toţi liderii importanţi şi-au făcut, într-un fel sau altul, cunoscute simpatiile (mai întâi), iar apoi de-a dreptul apartenenţa la „selectul” club-cuib masonic. Şi-au făcut cunoscute opţiunile prin participarea sau chiar finanţarea unor adunări masonice, „sponsorizate” fie de Banca Naţională, fie de unele corporaţii străine, precum Gold Corporation…

2 Responses to De la „sora” Adrian la „fratele” Pontaur…

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *