Clipă măiastră – dialog liric de toamnă Andreea Arsene și Romeo Tarhon

Tu știi ce simt și știu ce simți,

Vezi tot, mă afli, mă presimți

Mă vrei, te vreau și-n dor cumplit

M-aștepți, te-aștept să-mi fii iubit.

 

Eu știu ce simți și știi ce simt

Și poate doar ne amăgim,

Te vreau, mă vrei și nu te mint,

Oricât te-aștept, chiar de murim…

 

Mi-e dor, ți-e dor și încercăm

Să fim uniți și să legăm

Al tău destin cu-al meu destin

Într-unul  neatins de chin.

 

Ți-e dor, mi-e dor și suferim

De dor și toamnă și de timp,

Suntem în criză, ne iubim

Și-avem un singur anotimp…

 

Tu vezi, eu văd cum îmi revin

Din patimi și dureri și chin,

Iubești, iubesc și mi-e mai bine

Că te-am aflat, trăiesc prin tine.

 

Eu văd, tu vezi și știu că-i greu

Coșmarul nopții să-l suporți

Când înger păzitor nici eu

Nu-ți sunt în iad și-n rai la porți.

 

Cât ai sperat, cât am sperat

Din visul nostru-adevărat

Să mă-ntrupez, să te-ntrupezi

Te-ascult, m-asculți, visez, visezi…

 

Cât am sperat și cât mai sper

Mai pot spera încă o vreme,

Mi te oferi, mi te ofer

Cu trup și suflet, nu te teme!

 

Mă chemi, te chem, cu tine sunt

Tristețea, teama să-ți înfrunt,

Mă strigi, te strig în nopți de dor

Și de coșmaruri care dor.

 

Te chem, mă chemi și în auz

Prin elegii de toamnă

Te vreau, te am și te refuz

Să nu te am, sublimă doamnă!

 

Să mă cuprinzi, să te cuprind,

Să fiu femeia ta, iubind

Bărbat să-mi fii noapte de noapte.

Să mă răsfeți cu tandre șoapte,

 

Să te cuprind, să mă cuprinzi,

Să fii femeia mea totală,

E-abia-nceputul, să mă prinzi

Fii tu cu totul pură, goală!

 

Nu vrei, nu vreau să cred că iar

Mă voi trezi în alt coșmar …

Eu simt că simți ce simt și eu

Iubind, iubindu-mă un zeu.

 

Nu vreau, nu vrei să mai ratăm

Coincidența noastră

Când simt că simți și ne-arătăm

O clipă doar, măiastră!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*