Ceaușescu – strănepotul unui mare proprietar de pământ?

În 2008 a apărut volumul „Ceaușescu văzut de aproape” de Toma Roman Jr. Cartea conține numai zece pagini scrise de autor, la nivel de amator, restul fiind interviuri ale unor profitori ai fostului regim, în majoritatea lor alogeni: Stefan Kostial, Iosif Banc, Voicu Zdrenghe, Alexandru Budistanu, Serghei Mizil, etc. Deși autorul cărții pretinde că este nepot de soră al lui NICOLAE CEAUȘESCU, din carte rezultă că este străin de originea familiei CEAUȘESCU. Cartea conține multe date inexacte, falsuri.

În teza sa de doctorat, susținută la Paris în anul 1940, Axente Crișu (1911-1953), citează pe un străbun al lui Nicolae Ceaușescu, boierul Radu Ceaușescu, mare proprietar de pământ. Axente Crișu este strănepotul tribunului Axente, din timpul revoluției lui Avram Iancu. A obținut doctoratul în drept la Paris, a colaborat la “Axa”,”Cuvântul” și “Buna Vestire”, iar în perioada 1940-1941 a fost prefect de Mehedinți. Din 26 august 1944 este redactor principal la secția română de la Radio Donau, iar între anii 1949-1951 lucrează la Postul de Radio Național din Madrid.

Crearea Statului Român modern de către Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862, a reclamat și adoptarea Legii pentru expropriere. Marii proprietari de pământ, în marea lor majoritate străini, s-au opus cu înverșunare. Purtătorul de cuvânt al proprietarilor era Alexandru Lahovary (1841-1897), fanariot de origine, care a apărat cu energie proprietatea, calificând ideea exproprierii ca fiind o nelegiuire. Foarte mulți propeitari de pământ, însă, s-au arătat plini de înțelegere și generozitate față de țăranii a căror situație o găseau nedreaptă. Dintre acestia s-a evidențiat Radu Ceaușescu, străbunicul fostului președinte al României, care a rostit o declarație emoționantă, pe care o reproduc mai jos: „Țărani, și eu v-am bătut, despuiat, pus în scalavie. De 36 de ani mă acoperiți cu blesteme. Țărani, iertați-mă, luați înapoi ceea ce v-am răpit”.

Scena a fost evocată de A.D. Xenopol, de unde a reprodus-o Axente Crișu: „O explozie de aplauze acoperă ultimile cuvinte ale deputatului proprietarilor. Numeroasa asistentă, care năvălise în sala de ședințe, irumpe într-un nesfârșit <<ura>>, în timp ce țăranii entuziasmați strigau: <<Dumnezeu să te ierte, frate. Să fim frați, să trăim în pace. Trăiască Constituția !>>”.

Citatul de mai sus este extras din cartea “Karl Marx. Însemnări despre Români. Texte, manuscrise inedite, cu un comentariu de Pamfil Șeicaru”. (Editura Carpath – Madrid, 23 august 1965). Ar fi fost utilă editarea tezei de doctorat a lui Axente Crișu, dar și a cărții lui NICOLAE IORGA “Triburile turanice parazitare”.