Despre un mare anonim celebru (!): Jean Moscopol…

Îl ascultăm de-atâtea ori, ne plac melodiile lui, dar prea puțini îi cunosc biografia. Pentru că  firea romantică, înzestrată cu veritabile calități artistice, bun versificator, nu avea darul de a  se face cunoscut decât prin forțe și merite proprii, calități descoperite și apreciate treptat de  către cei din  jur. S-a  născut la Brăila, în 26 februarie 1903. Mama lui, Constantinidi,fată din  Constanța, îl întâlnise în orașul de la Dunăre pe Moscopol,  neoaoș venit din Grecia de la  Mesevria. Pentru început, grecul își deschisese o cofetărie, iar mai târziu o prăvălie de  bijuterii.

Jean  Moscopol, copil studios, băiat dezghețat, urmează cursurile primare în Brăila, apoi liceul. Cunoștea mai multe limbi: franceza, italiana, engleza, germana și, cum era firesc, greaca. Iată că pasiunea lui pentru muzică își spune cuvântul și învață să cânte la mai multe instrumente. Deschis și comunicativ fiind, se  acomodează și se acordează repede cu cei din mediu, iar anul 1921 îl găsește funcționar la Agenția Maritimă ,,M. Embiricos et C.O”, apoi la Agenția ,,P. Macri et Son” din  Brăila. În cele din  urmă se transferă la ,,Banca Chrissoveloni” din București.

Curios este faptul că, deși a cântat toată cariera lui muzicală femeia, nu s-a căsătorit niciodată. Se  poate afirma, însă, că s-a unit pe viață cu muzica; ea a fost și a rămas dragostea vieții lui de maestru.

Vocea lui minunată a fost descoperită încă din studenția la ,,Aeronautică”. A fost sfătuit să urmeze această pasiune, muzica. În 1929 debutează în barul ,,Zissn”, dar ceea ce încântă clienții acelui bar este capacitatea lui de a scrie la moment epigrame și catrene, de a versifica cursiv, cu mare talent. Într-un  final strânge într-un volum aceste creații și îl publică sub titlul ,,101 Răutăți”.

Înzestrat cu o foarte bună memorie și cu o prezență scenică de invidiat, debutează și în filmul artistic. În ,,O noapte furtunoasă” interpretează rolul unui șansonetist… În paralel, înregistrează pe plăci de gramofon numeroase melodii, ia lecții de muzică, dă examen și în final este  confirmat ca artist profesionist.

H .Nicolaide îl ia la Teatrul de Revistă ,,Alhambra” unde interpretează roluri  speciale în operele ,, Alhambritta”, ,,Lăsați-mă să cânt” și ,,Contesa Maritza”. În  anul 1931  face un turneu prin țară cu celebrul actor Ion Manolescu de la Teatrul Național, pentru ca  apoi, în același an, să devină artistul exclusiv al  Casei londoneze de discuri ,,His Master ‘S  Voice”.

Înregistrează de-a lungul timpului peste 300 de cântece pe plăci de gramofon , iar în 1932 pleacă la Berlin unde ia lecții de canto cu profesorul Korst. După război, în contradicție aflându-se cu dezavuabilele concepții politice ale guvernului comunist nou instalat, refuză să cânte pentru noul regim și își atrage blamarea cu urmări asupra întregii sale cariere artistice.

Ajutat de Elvira Popescu stabilită de mai mulți ani la Paris, pleacă din  țară – ușurare pentru regim –  iar în 1947, cu acte în regulă ajunge mai întâi în Grecia ( sângele apă nu se face…), apoi în Germania, ulterior ajungând în Franța. Se stabilește într-un târziu la New York unde se dedică vieții unei comunități de români de la biserica ,, Sf. Dumitru” . Ulterior devine ”șeful” și sufletul acestei biserici, implicându-se cu dăruire ajutorării românilor din diaspora, executând diverse servicii, având ocupații nesemnificative pentru cariera sa artistică, dar în paralel compune și interpretează  pentru români.

Jean Moscopol a scris nemuritoarele cântece ,,Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara”, ,,Mână  birjar”, ,,Tot ce-i românesc nu piere” și încă multe melodii celebre care au delectat și încă delectează, fredonate fiind și preluate și astăzi de către mari interpreți.

În  anii ’70, Aristide  Buhoiu îl ajută să înregistreze o serie de cântece cu parfum de epocă, dar lansarea discului s-a făcut abia în anul 1993 la București, la revenirea în țară a celebrului realizator TV și editor al ziarului românesc din America, ”Universul”.

Fiind un critic vehement al regimurilor comuniste, luptând împotriva rusificării țării, ca pedeapsă, i-au fost înlăturate din arhivele anilor ‘ 50-‘ 60  lucrările și toate înregistrările. Însuși regizorul Ștefan Gladin încercase cu greu să îi dedice un film biografic, lovindu-se de lipsa datelor din arhive.

Jean Moscopol ne-a lăsat ca patrimoniu nenumărate și frumoase melodii între care ,,Îți mai aduci aminte, doamnă”,  ,,Te-aștept diseară-n Cișmigiu “, ,,Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară”, ,,Călugărul din vechiul schit”, dar și cântece cu mesaje pamfletare anticomuniste cum ar fi ,, Într-o țară comunistă”, ,,Minciuna”, ,,Foaie verde de cartelă” și multe alte cântece nemuritoare și înălțătoare.

,,Românul s-a născut poet” spune o vorbă din  bătrâni, dar tot din bătrâni suntem îndemnați să cinstim valorile românești autentice.  Însuși titanul muzicii pentru suflet și țară, maestrul Tudor Gheorghe a preluat și interpretează cu uriașă dăruire multe dintre melodiile celebrului anonim(!) Jean Moscopol.

Așadar, ori de câte ori îl veți asculta pe maestrul Jean Moscopol, sau pe maestrul Tudor Gheorghe interpretându-i cîntecele , redându-le viațî șui un sens actual, amintiți-vă că   ,, Tot  ce este românesc nu piere și nici nu va pieri” fiindcă neamul românesc este blagoslovit cu astfel de artiști patrioți cu inimi uriașe care își pun viața și cariera  în slujba neamului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*