Antisemitismul… revizioniștilor maghiari

Desi pare greu de crezut, e real! Antisemitism în presa de limbă maghiară din România. Și nu într-o „fițuică” din vreo tabăra paramilitară, ci chiar în publicția de căpătâi a maghiarimii politice. „Európai Idő”. Să te crucești, nu alta! Și cum altfel când citești formule de felul: „Ce frumos şi drept ar putea trăi Ungaria fără evrei” ori în secuime ”nu există cartiere centrale evreieşti, unde picură mereu câteva ceva şi unde pute a canal”.
Și totuși, organizatiile evreilor din România tac complice în fața antisemitismului maghiar! Iată în continuare un articol publicat în bilunarul de limbă maghiară Europai IDO, editat la Sfântu Gheorghe, în Covasna. Așteptăm cu interes reacția organizațiilor evreilor din România care se pricep foarte bine să fabrice antisemitismul românesc dar îl tolerează pe cel maghiar. Îl aștept cu interes să reacționeze pe păcăliciul Marko Katz, cel care i-a făcut plângere penală presedintelui CJ Constanța, Radu Mazare, dar se face că nu îl vede pe Csibi Barna și acolitii săi antisemiți!
“Fără evrei… 

Am fost recent în Transilvania, mai exact pe Pământul Secuiesc. Ceea ce le conferă cu adevărat valoare acestor locuri sunt oamenii. Mai umani şi mai maghiari decât aici, acasă. Au coloană vertebrală. Au conştiinţă naţională, sentiment al solidarităţii. Se solidarizează şi dejoacă împreună autorităţile române, şi, în acelaşi timp, au rămas de fiecare dată maghiari, chiar şi în timpul lui Ceauşescu. Comisarii români numiţi pe atunci în satele mai mici se văzuseră nevoiţi să înveţe limba maghiară, pentru că localnicii nu erau dispuşi să înţeleagă limba română!

Opresiunea română i-a unit. Sunt solidari unii cu alţii şi ajută dacă apar probleme. Nu numai unii pe alţii, ci şi pe noi, maghiarii din ţara-mamă. Când ploaia i-a alungat, participanţii la pelerinajul de la Şumuleu au fost chemaţi de săteni în casele lor. Ne-au dat prosoape şi haine uscate (peste tot întâlneşti pe pereţi stema sau harta Ungariei Mari).

Au demnitate, dar şi umor: lucrează, şi o fac eficient. Parcul lor auto este aproape ca şi al nostru, deşi salariul mediu lunar este de 400-500 lei noi, adică vreo 40.000 forinţi. O duc bine. Doar din întâmplare mai dai peste câte un cerşetor. Domneşte curăţenia, ordinea. Nu există ţigani deranjanţi, şiruri de bordeie cum sunt prin părţile româneşti, casele sunt noi sau reabilitate. Sunt capabili să lupte şi să muncească pentru a-şi atinge obiectivele; în centrul Odorheiului este amplasată statuia lui Wass Albert, pe care românii l-au declarat criminal de război. Încă nu i-au inscripţionat numele pe statuie, însă luptă în permanenţă pentru a o putea face. Bisericile le sunt curate şi mult mai bine întreţinute chiar decât bisericile marilor confesiuni din Ungaria.
Sunt aşa cum ar trebui să fim noi, maghiarii din ţara-mamă, sau cum am putea fi dacă am fi lăsaţi. Pentru că a mai fost o mare diferenţă evidentă: nu am văzut nicăieri evrei. Am întâlnit unul singur, însă şi acela era turist la Lacul Ursul.
Și din acest punct mi s-a întregit în minte imaginea: nu există evrei, ca atare nu îi divizează nimeni pe maghiari. Nu există evrei, ca atare pătura maghiară conducătoare poate valida cu adevărat interesele maghiare. Nu există evrei, aşadar nu există liberalism, nu există propagandă împotriva familiei şi a naţiunii. Naţionalismul românesc dur a generat o reacţie normală din partea maghiarilor: s-au solidarizat împotriva lui. Nu există evrei – nu are cine să-i întărâte pe maghiari; nu are cine să folosească holocaustul ca muniţie politică, nu are cine să-i fure .
Evreii nu se pot strecura printre ei deoarece sistemul imunitar al comunităţii maghiarilor-secui este puternic. Nu se poate strecura vreun trădător printre ei deoarece îl recunosc imediat şi îl excomunică . Văd clar lucrurile şi nu ezită să spună adevărul. Chiar şi despre situaţia din Ungaria.
Visam la un moment dat ce frumos şi drept ar putea trăi Ungaria fără evrei. Presupuneam cât de bine s-ar valida interesele maghiare dacă ar exista o hegemonie a maghiarimii, cât de direcţi şi fireşti ar fi oamenii unii cu alţii, cât de bine am putea trăi şi cât de bine am vedea lucrurile.
Si iată aici o mică Ungarie fără evrei: Pământul Secuiesc. Unde din venituri mai mici şi sub o presiune naţionalistă românească, oamenii trăiesc bine.
Abia acum văd cu adevărat cât a distrus la noi şi printre noi puterea evreiască media, economică şi politică. Acum văd cât de avansaţi am fi dacă nu ar exista evrei printre noi sau dacă cel puţin nu interesele lor s-ar valida peste tot.
Pe Pământul Secuiesc nu există diversitate: homosexualitatea nu este o problemă la ordinea zilei. Principiile liberale nu au câştigat teren, deoarece pe Pământul Secuiesc, ceea ce nu este viabil, dispare. Nu există Tokio Hotel, nu există festivaluri gay, nu există stiluri muzicale şi artistice alternative, sau cel puţin nu în măsura în care există la noi. Nu există presă antimaghiară de limbă maghiară, pentru că dacă ar apărea aşa ceva, nu ar cumpăra-o nimeni, iar editura ar da faliment.

Nu există cartiere centrale evreieşti, unde picură mereu câteva ceva şi unde pute a canal .
Pe Pământul Secuiesc nu se impun efectele globalizării, sau poate doar izolat, şi nu există nici centre multiculturale.
În final, aş vrea să mai menţionez că nu sunt esenţialmente antisemit. Îi respect pe minoritarii evrei care vor să lucreze şi să se asimileze (cu adevărat). Consider însă că minoritatea sionistă dominantă şi evreii care o slujesc exclusiv nu sunt doriţi în această ţară; nu este nevoie de ei şi cel mai bine ar fi dacă ar pleca în cel mai scurt timp.”
(Sursa: publicaţia bilunară „Europai-Ido”, nr. 10 din mai 2011; traducere: Centrul European de Studii Covasna-Harghita)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*