Arhive autor: Magda Ursache

Manipularea prin istorie de la Roller la Cioflâncă

Textul meu stă sub semnul lui Jean D’Ormesson, e titlul său (emisiunea Antenne 2, Paris, 1977-88) și mă obsedează, ca tot ce-i bun și frumos. A deforma faptele istorice nu-i decât un mod de a profana morminte. De la Dosoftei


Scrisoare întredeschisă domnului Varujan Vosganian…

Am citit și recitit scrisoarea dvs. către „dragii confrați”. Nu pot să nu vă răspund. Și asta pentru că nu vreau să mai traversăm „vremi sărace”/de restriște pentru scris și scriitori. Da, fără cultură (și încredere, credință în ea) suntem


Cer pauză de realitate!…

Și intru iarăși în jurnalism. Realitatea e mai imprevizibilă decât ficțiunea. Iată de ce în cartea asta a mea, Post -Ars expectandi, sunt episoade de roman-ziar. Da, pe scena paginilor de roman intră iarăși știrile. Un milionar e găsit bucăți


Tehnocrația suspiciunii…

De la denunţ la enunţ nu-i decât o biată literă. Am supravieţuit în Republica Socialistă a Dosarelor (R.S.R.), existenţa şi textistenţa ne-au fost trecute prin filtrele Securităţii. Larii – secularii – casei ne supravegheau prin pâlnia telefonului; la universitate şi


„Vorbiți, scrieți românește, pentru Dumnezeu!”

Nu ne protejăm nația, nu ne protejăm nici limba. Sado-masochismului pe tema defectelor românilor, a ticăloșiei lor, a lașității lor (ne expunem și defecte pe care nu le avem) îi corespunde o română stâlcită, schimonosită, stricată. Nu vorbim încă în


Româna de tranziție…

De la Ion Papuc știu (Omul Politic, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2023) că președintele Franței, Georges Pompidou, în spital, cu moartea aproape, a cerut Meditații-le lui Marc Aurelian, nu în franceză ci în greaca veche și nu într-o ediție oarecare. La


Observări în linie dreaptă: Oliver Jens Schmitt – O istorie a BOR

Zero. Onestitate? Nici atâta. Insulte? Destule. Chit că, dacă insulți, te insulți. Cu ochi rău, deformând ce crede că vede, O.J.S. acuză și condamnă, crezându-se irefutabil în argumente. Nu este. Directorul Editurii „Humanitas”, garantul său, îl prezintă obiectiv la superlativ.


Despre noi, despre românitate…

Miniștrii Învățământului toaletează ca pe arbori Limba română și Biserica, să se usuce mai repede. Cineva, un prof. univ. lingvist de felul lui, șef temporar de Institut lingvistic, până l-a demis Eugen Simion, opina, arogant, că limba română ar trebui


Cultură fără cultură?

Se vrea istorie fără memorie. „Istoria e un muzeu în care intri doar dacă vrei”, anunța un presar care se voia coloniza(n)t. Și câți „influenceri” nu sunt gata să prindă din mers trendul dezrădăcinării, al tăierii rădăcinilor. Trebuie, vrem nu


Doamne, Tu știi?…

E de necrezut ce nebunii ni se propun la început de secol. Că mă întreb (după ce exclam ca Virgil Rațiu: „Doamne, Tu măcar ai aflat de toate astea?”), ce mai de făcut. Să urli să se oprească el, secolul,