Arhive autor: Ionuț Țene

Masacrul de la Fântâna Albă a fost un Katyn românesc!…

Cu toate minciunile lui Stalin şi naivităților Aliaţilor anglo-americani în 1944, că uciderea în masă a peste 20 mii de ofiţeri polonezi a fost făcută de către hitlerişti, elita de la Varşovia nu s-a lăsat păcălită de propagandă şi a


Aleksander Stadnicki – primul istoric modern polonez care a scris despre valahii gorali din Carpații Păduroși, la 184

La începutul secolului XIX curentul cultural al romantismului a adus în prim plan redescoperirea unor populații etnografice ocultate de istorie și elita politică. Contele Aleksander Stadnicki a fost reputat avocat și istoric polonez și membru al Seimului de stat din


Țara Cărvunei (Dobrogea de sud): un voievodat românesc cu capitala la Balcic și Caliacra, în secolul al XIV-lea

Întotdeauna m-au intrigat considerațiile futile din manualele de istorie, opiniile istoricilor, a presei și societății civile „subțiri”, când venea vorba de tratatul de la București din 1913, că România a preluat prin „furt” Cadrilaterul după al doilea război balcanic, un


Onoare și haiducie în cultura montană a valahilor gorali. Concepția sociologului Stanisław Buda

În perioada interbelică și în plin comunism nivelator, celebrul istoric polonez Kazimierz Dobrowolski a scris numeroase articole, studii și cărți pe tema valahilor gorali, fiind un cercetător recunoscut și apreciat de elita academică poloneză. Cărțile sale despre valahii gorali sunt


Valahia Mică și Valahia Mare: Denumiri ale Țărilor Românești din Peloponez până în Tatra

Denumirea de Valahia nu se referea exclusiv la formațiunile statale de pe teritoriul actual al României în perioada medievală și modernă. Valahia este un nume etnic slavo-german, atribuit, în general, Munteniei, dar folosit încă din secolul al XII-lea și pentru


Iancu de Hunedoara – un voievod excepțional cu origini românești din Hațeg și Oltenia

Istoricul clujean Ioan-Aurel Pop, într-un studiu de excepție din 2009, intitulat „Disputa pentru Țara Hațegului dintre voievozii români și regii ungari în secolul al XIII-lea”, surprinde, pe baza documentelor și a unei analize științifice riguroase, originea sud-carpatică a cnezilor și


Konitsa – satul Sfântului Paisie Aghioritul este o localitate valahă (aromână) din Munții Epirulu

Copilăria și tinerețea lui Paisie Aghioritul — atunci când se numea Arsenie, iar apoi tânărul frate monah Paisie — au fost petrecute în localitatea Konitsa, din Munții Epirului, o zonă în care exista o comunitate valahă (aromână). Satul a avut


Petra Kostková de la Universitatea Olomouc: istorie valahă și turism în Moravia valahă (Valašsko)

Moravia cehă este un areal geografic originar, în care trăiește o populație cu atribuții social-economice și culturale de origine românească. Istoriografia cehă a scris de-a lungul anilor studii despre valahii din Moravia, dar fără să sublinieze neapărat originea etnică a


Iarna demografică a României…

Trăim o iarnă demografică cumplită. Conform statisticilor, românii sunt pe cale de dispariție ca popor. România se confruntă cu un declin semnificativ al natalității, un fenomen care ridică serioase semne de întrebare asupra viitorului demografic. Datele arată o scădere alarmantă


Principatul Zeta sub conducerea familiei valahe Balșa în secolul XIV: O istorie românească din Muntenegru și Nordul Albaniei…

Istoriografia românească a ignorat aproape în totalitate „Româniile” din evul mediu timpuriu, acele „țări românești” din sudul Dunării pe tot cuprinsul Balcanilor. Un astfel de exemplu, o „țară românească” din vestul Balcanilor, pe locurile locuite de Mauro-Vlahi, a fost Principatul