Fereastra Overton este un concept psihologic care se referă la limitele acceptabile ale ideilor și politicilor publice. Acest concept a fost introdus de către Joseph P. Overton, un analist politic american. Fereastra Overton descrie intervalul de idei și politici pe care publicul le consideră acceptabile într-un anumit moment în timp. Ideile sau politica care cad în această fereastră sunt considerate ca fiind fezabile și potrivite pentru discuție publică, iar cele din afara acestei ferestre sunt considerate radicale sau nerealiste. Un aspect important al acestui „hublou” este că limitele sale nu sunt fixe și pot varia în funcție de schimbările sociale, culturale sau politice. De asemenea, liderii politici sau activiștii pot încerca să își extindă fereastra prin intermediul discursului public și al acțiunilor lor. În concluzie, Fereastra Overton poate fi extinsă de la o simplă fereastră la un mic hublou, poate doar periscop. În politică totul se transformă în funcție de cel mai gogonat discurs.
Am primit pe e-mail o știre pe care nu am mai văzut-o comentată, o știre care m-a tulburat în acest balamuc transparent. Cel care a scris aceste rânduri nu dorește a-și dezvălui identitatea. „România a pierdut recursul la Curtea de Justiție Europeană într-un proces crucial pentru țara noastră. Este vorba despre atacarea deciziei Comisiei Europene de a înregistra o inițiativă cetățenească a maghiarilor din România care vizează autonomia ținutului secuiesc, sprijinită, din plin, de Ungaria, care s-a constituit și parte în proces. Dacă inițiativa va fi votată în Parlamentul European, pericolul pierderii teritoriilor românești este uriaș. Guvernul a trecut sub tăcere un eșec de răsunet de la Curtea Europeană de Justiție, care a respins recursul și a stabilit în sarcina României și plata cheltuielilor de judecată, atât ale Curții, cât și ale Comisiei Europene, împotriva căreia țara noastră a adresat plângerea. Mai exact, este vorba despre inițiativa cetățenească intitulată „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și menținerea culturilor regionale”, elaborată de Comisia Permanentă a Consiliului Naţional Secuiesc, pe care Comisia Europeană a decis să o înregistreze, pentru a urma cursul legislativ. Țara noastră, prin avocații angajați, a atacat această decizie la Curtea de Justiție Europeană, acțiunea fiind însă respinsă și la recurs. Inițiativa cetățenească invocă mai multe reglementări europene, precum Recomandarea Consiliului Europei nr. 1201/1993 care enunţă la art.11: „În regiunile în care sunt majoritare, persoanele aparținând unei minorități naționale au dreptul de a dispune de autorități locale sau autonome proprii sau de a avea un statut special, corespunzător cu situația istorică și teritorială specifică și conform cu legislația internă a statului”; Charta Europeană a limbilor minoritare şi regionale, care stabileşte zona de utilizare a unei limbi regionale sau minoritare drept teritoriul geografic și Recomandarea Consiliului Europei nr. 1334/2003 care în art.16. enunţă: „Guvernul central trebuie să reacţioneze cu înţelegere, atunci când grupuri minoritare, mai ales dacă sunt numeroase şi trăiesc de multă vreme pe teritoriul dat, solicită o libertate mai mare pentru rezolvarea independentă a propriilor lor probleme”.
Așadar, principiul cheie: autoorganizarea… Potrivit inițiativei cetățenești, Uniunea Europeană trebuie să acorde atenţie deosebită acelor regiuni care dispun de particularităţi naţionale, etnice, culturale, religioase, datorită faptului că populaţia lor majoritară se compune dintr-o minoritate autohtonă europeană, creatoare în acea regiune a unei culturi proprii, cu rădăcini istorice. Iar mijloacele politice şi financiare ale Uniunii nu pot fi folosite pentru modificarea compoziției naționale a regiunilor respective, a aspectului lor cultural, a identității lor regionale, pentru activități și sprijinirea unor politici care ar duce la imigrarea unor forţe de muncă de altă cultură şi limbă, susțin semnatarii. „Dacă o regiune națională este capabilă ca, prin capacitățile sale de autoorganizare, prin etica muncii bazată pe propria sa cultură și datorită propriilor tradiţii să obţină un nivel de trai mai ridicat, atunci aceasta trebuie tratată ca parte a culturii regionale şi în niciun caz nu este permis să se elaboreze măsuri de limitare sau să se impună impozite suplimentare”, se arată în documentul citat.
Or, „stat în stat”?!… Fereastra Overton, dar mereu ieșim din limitele acceptabile ale ideilor. Tot mă întreb: dar Dacii noștri pe unde au fost? Sigur au fost uitați, așa cum au fost uitați românii din Ucraina sau rușii. Sigur această fereastră poate fi o oglindă și sigur Șoșoacă ne face de râs.
