Frans Timmermans, fost comisar european între 2014-2024, principalul promotor al Green Deal și omul care a ținut România sub monitorizarea MCV cu zece ani mai mult decât era legal, a dat un interviu presei din România, unde a vorbit despre corupție, despre întâlnirile sale prin conferințe și față în față cu Kovesi (încă șefă a Parchetului general european, EPPO) și despre cât de bine face el ceea ce face. Evident, nu scapă ocazia de a poza în instanță morală. Numai că… Un articol din ziarul olandez „De Telegraaf” din ianuarie 2025 a dezvăluit contracte confidențiale între Comisia Europeană și mai multe ONG-uri de mediu care primeau granturi de operare din programul UE de finanțare a lobby – ului pentru Green Deal, program intitulat LIFE. Unul dintre conglomeratele complexului industrial al cenzurii, care consumă ca niște termite miliarde de euro din fonduri publice, este European Environmental Bureau – EEB, o umbrelă pentru 185 de „organizații verzi”, condusă de indivizi ca Frans. Țineți-vă bine, că urmează turbulențe…
Prin contract, prin clauze concrete, aceste ONG-uri aveau obligația să demonstreze rezultate de lobby, cum ar fi: – contactarea europarlamentarilor (MEPs) și redactarea de „liste concrete de politicieni”; – furnizarea a minim 16 exemple de influențare a Parlamentului European pentru a face legi mai „verzi” (ex. Legea Restaurării Naturii promovată de Timmermans); – campanii de presiune publică împotriva opoziției conservatoare/dreapta. Aceasta din urmă clauză este, nici mai mult, nici mai puțin, decât baza pe care s-a construit cordonul sanitar, scula totalitară cu care opoziția conservatoare este și azi diabolizată, opinia de acest gen fiind din start ștampilată drept conspiraționistă, neștiințifică, discurs al urii, negaționism. Clauza cu pricina prevedea și o sumă, ca să fie lucrurile clare: până la 700.000 de euro pe an per ONG pentru advocacy în scopul Green Deal, din totalul programului LIFE (peste cinci miliarde de euro în perioada 2021-2027).
Aceste dezvăluiri din jurnalul olandez au fost preluate imediat de presa din Bruxelles („Politico”, „Euronews”, „Brussels Signal” etc.) și au declanșat: – dezbateri în Parlamentul European (ianuarie 2025); notă – dezbaterile, la care am participat și eu cu câteva discursuri de un minut la care nu a luat aminte mai nimeni, s-au cam evaporat, căci au apărut alte cazuri de corupție, chiar mai aberante, care implică ex-comisari europeni; – o anchetă parlamentară (Scrutiny Working Group în comisia CONT – control bugetar); – o declatație a Comisiei Europene că nu a fost potrivit ca granturile să oblige ONG-urile să facă lobby explicit pe lângă MEPs (declarație a comisarului pentru Buget Piotr Serafin). Finanțarea publică a unor ONG-uri care au folosit-o pentru advocacy/lobby pe lângă europarlamentari este o practică mai mult decât controversată.
Ce să vezi, însă… „Politico” a făcut un fact-check și a concluzionat că contractele nu susțin acuzațiile extreme de „lobby secret pe lângă europarlamentari” pentru influențarea procesului legislativ. Și cam asta a fost tot… Suntem la peste 14 luni de la dezvăluire și Frans a scos din nou capul în lume, plăcut uscat și apretat. Cu toate acestea, Frans Timmermans, fost vicepreședinte executiv al Comisiei Europenre, responsabil de Green Deal, este acuzat că a supravegheat sau tolerat acest sistem, deoarece era șeful politic al programului LIFE în mandatul 2019-2024. Desigur, a negat orice implicare directă, numai că în prezent este activ în cadrul complexului industrial al cenzurii. O fi vreo contaminare cu agentul patogen al lobby – ului… O plângere penală a fost formulată în iulie 2025 de către Taxpayers Association of Europe (TAE) la Procuratura München și la Parchetul European (EPPO). Plângerea vizează presupuse finanțări ilegale/opace către ONG-uri și posibile abuzuri de fonduri, inclusiv lobby-ul descris mai sus. Plângerea este încă în faza de analiză preliminară – evident… Kovesi ține la sertar nu numai dosarul „Pfizergate”, care o vizează pe Ursula von der Leyen, ci și dosarul care îl vizează pe Frans Timmermans. Or, trebuie să fie foarte greu să trăiești cu asemenea bombe în sertar… Presa „serioasă” din Bruxelles tratează dosarul nu ca pe o problemă majoră de corupție, ci ca pe o simplă controversă politică între dreapta conservatoare (care acuză Comisia de „lobby ascuns”) și susținătorii Green Deal (care spun că e normal ca ONG-urile să facă advocacy cu fonduri publice). Mișto… Dacă ar fi fost vorba de o virgulă lipsă in cazul conservatorilor, arestările și condamnările în presă ar fi curs gârlă… De altfel, în comisia JURI avem pe rol cereri multiple de ridicare a imunității parlamentare a unor conservatori pentru defăimare în presă (faptă care, în România, nici măcar nu au caracter penal). Iar Frans se întâlnește cu Kovesi în conferințe (și se laudă cu asta) și ne dă lecții de moralitate, amintind de Dragnea (care a făcut pușcărie și e exclus pe viață din spațiul public). Evident, Frans nu spune o vorbuliță de furtul din dosarul vaccinurilor, de exemplu, și nici despre fondurile secretoase utilizate ilegitim de ONG – urile de mediu și de cenzură care activează în România…
