Aflată pe teritoriul comunei Pietroasa (jud. Bihor) și dezvoltată în roci carbonatice (Bazinul Văii Ponorului), Peştera Rece a fost descoperită în octombrie 1984 de către Lucian Cioica şi Silvius Pătraş de la Clubul de Speologie Politehnica Cluj. A urmat explorarea şi cartarea peşterii la care şi-au adus contribuţia, în mod special, Lucian Cioica, Dan Homorodean, Sorin Arba, Sorin Todeasa, Nora Arba şi Ovidiu Pop. În vara anului 1985 este plonjat sifonul aval 1, descoperindu-se un important sector al peşterii. Autorii acestei descoperiri s-au numit Şerban Sârbu, Cristian Lascu, Dragoş Petrescu şi Mihai Gligan. În sectorul post-sifon, a fost descoperit un remarcabil depozit de cranii fosile de „Ursus Speleus” aranjate într-un mod ce atestă un ritual al omului de peşteră (Lascu & col. 1994) unic la noi în ţară. Acest unic aranjament din Peștera Rece este format din patru cranii de „Ursus Spelaeus” așezate în cruce (spate în spate, cu fața către exterior), din care trei sunt așezate „normal”, iar cel de al 4-lea este așezat invers. Putem să înțelegem că este o semnalare a faptului că, după un timp aparent normal, totul se va întoarce împotriva noastră (așa cum aplicele de harnașament geto-daco-trace au mai multe capete de păsări, cai etc., din care unul „frânează” circuitul și este prezentat invers; sfârșitul timpului). Și picturile parietale preistorice – aparent justificate ca existență a unei veritabile galerii de artă primitivă, sau un ritual de vânătoare al omului primitiv – sunt create predominant și colorate excesiv în roșu (ocru), semnalând pericolul ce ne pândește pe noi oamenii și alte specii cu sânge cald (cu fier), la un moment dat (sfârșitul timpului și începutul celui nou). De aceea unele popoare făceau sacrificii sângeroase sau de sânge. Altele foloseau măști, spre a se ascunde de zeitate, sau apelau la costumarea în pielea altcuiva.
Dacă vom continua cercetările până în vechime, în Peștera Cioarei (jud. Gorj) s-a descoperit un aranjament asemănător celui din Peștera Rece. De data aceasta este vorba despre două cranii de Ursus Spelaeus așezate spate în spate (protejate cu o lespede și în lipsa altor oseminte fosile), ca o reprezentare a lui Ianus – cel cu două fețe – , ne transmite mesajul că timpul se va opri și un moment va privi și către trecut și către viitor, ca un om nehotărât. Peștera Rece are o dezvoltare confirmată prin cartografiere de 3.912 metri. Denivelarea totală este de 51m. Denivelarea negativă are tot 51 metri.A fost explorată de către Clubul de Speologie Politehnica. Dacă primul sifon are 16m. (0.5 metri înălțime și cinci-șase metri. lățime), fiind urmat de unul de 50m. (system de galerii și săli înecate), cel de al treilea este încă „neplonjat”, oferind ocazia altor echipe de a continua explorarea și cercetarea acestui cavernament. (G.V.G.)
