Unul dintre cei mai mari compozitori contemporani este român. Câştigătorul a zeci de premii, printre care două premii Cezar, Vladimir Cosma e compozitorul care a adus sârba şi doina în filmele franţuzeşti. S-a născut în România în 1940 într-o familie de muzicieni evrei. Theodor Cosma a fost pianist şi dirijor, director al orchestrei Electrecord, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor şi dirijor, iar una dintre bunici pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. În timpul studenţiei la Conservator, Vladimir Cosma a fost exmatriculat pentru „atitudine decadentă” deoarece compunea şi asculta jazz. Pentru că n-a mulţumit conducerea de partid, a fost trimis să conducă o orchestră într-o fabrică. După ce şi-a ispăşit pedeapsa, s-a intors la Conservator, pe care l-a absolvit. Atunci, tatăl său a decis să solicite autorităţilor emigrarea pentru că şi-a dat seama că fiul său nu putea să se afirme decât în Occident. Vladimir Cosma a ajuns în Franţa în 1962, după ce terminase Conservatorul la Bucureşti, împins de pasiunea unei familii de muzicieni. „Am plecat din România cu o vioară şi cu un caiet gros de muzică”, declară acesta. O vreme au locuit într-un hotel insalubru pentru refugiaţi. „Momentul a fost foarte greu fiindcă nu am găsit visul occidental de care ni se spunea şi ni-l imaginam. Am găsit un Paris în care ploua, nu aveam de lucru, tatălui i s-au propus posturi de paznic de noapte, era inimaginabil ca tata să continue această carieră briliantă pe care o avea în România. Avea 50 de ani şi în domeniul artistic nu se începe o carieră, a fost un sacrificiu, mama voia să vină inapoi, trăiam într-un hotel de refugiaţi”.
A câştigat o bursă la Conservatorul din Paris, şi a intrat ca violonist într-o orchestră cu care avea să cutreiere toată lumea. După şapte ani, prietenul lui George Enescu, Mihai Andricu, îl recomandă unei mari compozitoare franceze, Nadia Boulager, care îi va ghida cariera. Prima muzică de film a scris-o în 1967 şi a uimit prin originalitate. Pentru coloana sonoră a filmului „Marele Blond cu pantof negru” avea nevoie de un naist. A făcut cerere la Partidul Comunist Român să permită unui muzician român să vină în Franţa. Aşa ajungea la Paris pentru prima dată marele naist Gheorghe Zamfir. Câţiva ani mai târziu avea să lucreze pentru filmul „Aventurile Rabinului Jacob”. Muzica lui l-a emoţionat profund pe marele actor Louis de Funès, după cum avea să-i mărturisească acesta într-o scrisoare. Muzica lui Vladimir Cosma e poveste. E cuvânt nerostit, e joc popular românesc, e jalea de a fi plecat din ţara pe care o iubea. E dorul nespus de locurile copilăriei, de oamenii de atunci, de bunica, de colegii de şcoală, de vorba românească. România, cu tot cu muzica ei, i-a rămas însă în suflet şi dragostea sa pentru ţară a ieşit în faţa întregii lumi în partitura care însoţeşte unul din marile personaje ale cinema-ului francez: „Marele blond”, Pierre Richard. A fost un început extraordinar al unei cariere extraordinare. A urmat coloana sonoră a „La Boum”, cu Sophie Marceau, care a generat vânzări de 30 de milioane de discuri. Vladimir Cosma a încântat lumea cu sute de partituri, pe care le dirijează cu drag şi astăzi. I-a mărturisit totuşi Paulei Herlo, la Paris, că nostalgia şi dorul de ţară sunt în spatele notelor cu care aduce zâmbete, chiar şi în sârbe. Compozitor, autorul coloanelor sonore ale unor pelicule cunoscute, dar şi a altor 300 de filme, câştigătorul a două premii Cezar, artistul se prezintă simplu: „Vladimir Cosma, muzician roman, trăind in Franta, şi având ca patrie toate scenele din lume”.
Vladimir Cosma a semnat peste 400 de partituri muzicale, de la filme și piese de teatru, la desene animate și operă. A compus pentru producții celebre precum „Diva”, „La Boum”, „Asul sailor”, „Aventurile rabinului Jacob”, „Jucăria”, „Dineu cu proști”, ”Sunt timid, dar mă tratez” și numeroase serii „Asterix”, colaborând cu regizori de top precum Francis Veber sau Jean-Jacques Beineix. „Cinematografia i-a permis să abordeze și jazz-ul”, nota Institutul Cultural Român, menționând colaborările sale cu artiști precum Chet Baker, Stéphane Grappelli sau Jean-Luc Ponty. În paralel, Cosma a compus și lucrări de muzică clasică – concerte pentru vioară, eufoniu, mandolină, violoncel și chiar o operă lirică inspirată de Marcel Pagnol, Marius et Fanny, cu premiera susținută de Angela Gheorghiu și Roberto Alagna.
În noiembrie 2011, Cosma s-a întors după 50 de ani în România, susținând la Ateneul Român două concerte-eveniment intitulate „Concert de autor”. A fost acompaniat de Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu”. Cu această ocazie, i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Muzică din București. În 2017, în cadrul proiectului Vladimir Cosma – 50 de ani de succes, Orchestra Română de Tineret i-a adus muzica pe marile scene din Franța și Elveția. Peste 3.500 de persoane au aplaudat, în picioare, la finalul concertului triumfal al compozitorului roman, prin care acesta aniversa, la Palatul Congreselor din Paris, 50 de ani de activitate artistică de succes. În același an, Vladimir Cosma compunea coloana sonoră a filmului românesc „Octav”, care a avut Premiera de Gală în România, în toamna anului 2017. În anul 2018, maestrul a susținut un concert spectaculos în Piața Cetății din Alba Iulia, alături de Filarmonica de Stat „Transilvania”. În ianuarie 2019, în contextul președinției române a Consiliului UE, a susținut un concert grandios la „Le Grand Rex” din Paris, eveniment organizat de Institutul Cultural Român și Ambasada României la Paris. În fața publicului, Cosma a vorbit cu emoție despre originea sa românească și despre influențele folclorice din creația sa muzicală. „Cele mai cunoscute melodii franceze de film sunt, de fapt, de inspirație românească”, a declarat atunci compozitorul, cu mândrie și umor.
De-a lungul carierei sale, Vladimir Cosma a construit un pod sonor între România și Franța, între clasic și modern, între folclor și jazz, lăsând o moștenire artistică de o valoare incontestabilă. Muzica sa rămâne o parte fundamentală a memoriei afective a milioane de spectatori din întreaga lume. Cosma marchează fără echivoc istoria cinematografului francez din a doua jumătate a secolului XX. Muzica lui a fermecat generații de melomani și de pasionați de cinema. Astfel, geniul lui Vladimir Cosma intră în imaginarul colectiv al francezilor: este autentic, profund, inventiv, surprinzător. Numeroase distincții au încununat parcursul maestrului: multiple Discuri de Aur și de Platină în Franța, Germania, Japonia sau Elveția. A primit decorația regală „Nihil Sine Deo” din partea Casei Regale a României, în 2016. Este „Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare”, Mare Ofițer al Meritului Cultural Român și Comandor al Ordinului Artelor și Literelor, acordat de Ministerul francez al Culturii. Vladimir Cosma a primit două premii César pentru cea mai bună muzică de film: Diva (1982) și Le Bal (1984), două premii „7 d’Or” pentru cea mai bună muzică TV în 1986 și 1991 și diferite premii și distincții în Franța și în lume. De altfel, maestrul Cosma este și laureatul, în 2018, al Premiului de excelență pentru promovarea artelor și a culturii, acordat de Institutul Cultural Român, distincție onorifică pentru contribuția la promovarea culturii românești și a francofoniei în lume.
De-a lungul îndelungatei sale cariere, acesta dirijează mari orchestre simfonice în Franța și în străinătate, în compania unor soliști prestigioși ca Ivry Gitlis, Vadim Repin, Wilhelmenia Fernandez, Silvia Marcovici, Patrice Fontanarosa, Jean-Luc Ponty, Didier Lockwood, Stanciu Simion „Syrinx”, Philip Catherine. În anul 2009, a apărut la editura „Hors Collection” o carte de interviuri cu Vincent Perrot, intitulată „Vladimir Cosma comme au cinéma”, și de curând, o antologie discografică a compozitorilor pentru film, regrupând 91 de benzi originale integrale în două volume. În 2010, postul de televiziune France 3 i-a consacrat două seri difuzând concertul de la Teatrul Chatelet și un film documentar intitulat „Vladimir Cosma Intime”. Numele lui Vladimir Cosma este scris deja cu litere de aur în creația muzicală mondială. Nu știu cum ar fi fost istoria filmului francez fără contribuția marelui compositor român. Vladimir Cosma, mulţumim pentru tot!
