Vasul pântecos de „tip Lăpuş” cu decorațiuni aviare, din tumulul 4/1967, necropola tumulară de la Lăpuş (Lăpuş, punctul Podanc, jud. Maramureş) din cea de a doua jumătate a mileniului II î.Hr. (epoca târzie a bronzului, grupul Lăpuş, faza I) este expus la sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, din Baia Mare (strada Monetăriei 1-3; MJIAMM), cu nr. de inventar 13296. Vasul vechi de peste 3500 de ani a fost descoperit în timpul cercetărilor arheologice sistematice din anul 1967 în tumulul 4 (dimensiuni Hmax 1,20 metri; Dmax 16 metri). În movilă au fost identificate două vetre de incineraţie. Prima din vetre a fost amenajată în centrul tumului, pe o mică movilă de pământ ridicată pe solul antic. Acesta avea forma ovală, cu dimensiunile de 4 x 4,70 metri şi înălţimea de 0,20 metri. Oasele calcinate se aflau grupate în centrul vetrei, iar deasupra şi în jurul lor s-au găsit, alături de fragmente ceramice, un topor cu disc şi spin, o lamă de pumnal, un inel de aur şi 121 perle de aur. Cea de-a doua vatră a fost amenajată în mantaua de pământ a tumulului, având tot forma ovală, cu diametrele de 2,10 x 2,75 metri. Oasele incinerate se găseau în centrul vetrei, în apropierea lor au fost depuse fragmente ceramice, un celt şi o daltă de bronz. În mantaua de pământ a tumulului au fost descoperite puţine fragmente ceramice, printre care şi unele ce aparţineau unuia dintre vasele de pe prima vatră. Vasul are corpul bitronconic, baza dreaptă, gâtul lung şi conic, marginea lăţită şi răsfrântă spre exterior. Pe diametrul maxim al corpului, se află, dispuse simetric, patru poeminenţe zoomorfe, redate realist, reprezentând capul unui animal. Pe umărul vasului, în spaţiul dintre cele patru proeminenţe se găsesc patru dreptunghiuri verticale cu latura superioară a „dreptunghiului” semicirculară, interiorul fiind haşurat cu linii orizontale (probabil motive antropomorfe redate abstract).
În partea inferioară, pe latura scurtă, se găsesc mici crestături ovale. Aproximativ din locul de unde începe linia curbă din partea superioară pornesc două linii (braţe) terminate cu mici triunghiuri. Partea mediană a gâtului este decorată cu trei linii paralele, incizate, deasupra liniei de sus se găsesc, dispuse alăturat, motive asemănătoare cu cele dispuse între proeminenţe doar că de dimensiuni mai mici. Acestea sunt haşurate fie cu linii orizontale, fie cu mici crestături. Deaspra acestui registru se găseşte, dispus orizontal, un şir de triunghiuri mici, aşezate cu vârful în jos, respectiv în sus. Între acesta şi buză se află un registru format din patru reprezentări ale soarelui intercalate cu patru reprezentări zoomorfe, redate prin incizie. Partea superioară a buzei este decorată cu patru registre separate de o mică perforaţie ce străbate buza. Cele patru registre sunt formate din mici crestături în unghi şi triunghiuri haşurate cu linii orizontale. Vasul a fost realizat din pastă semifină cu pietricele de mici dimensiuni în pastă, angoba are culoarea brun-cărămizie cu felcuri negre-cenuşii. Piesa a fost restaurată, pentru că o parte însemnată din jumătatea inferioară a corpului lipseşte. Eu am numit vasul „Patru păsări călătoare” sau „Vasul Gaya” de la Lăpuş (jud. Maramureş; 3500 ani vechime). Sub buza vasului apar ca decorațiuni Sori și Lupi (timpuri bune și timpuri mai puțin bune), în registrul următor apar penele (sau „frunzele vieți”), iar decorațiunile aviare sunt cele patru capete de păsări Gaya care susțin lumea în spațiu, fiind legate („înlănțuite”) cu motivul curgător al șarpelui. Mai apare și motivul „dinților de lup”, care separă registrele și sunt și pe buza vasului. Vasul, pentru a sta „în picioare” are nevoie de suport, sau poate sta îngropat în nisip. Este posibil ca în partea inferioară să se fi folosit un suport (coș) din nuiele. Marea Pasăre Mama Gaya Vultureanca și puiul acesteia Puya Gaya apare în simbolistica geto-traco-dacă fiind fixată în piatră, marmură, aur și argint. Ea are legătură cu hierogamia sacră dintre cer și pământ, dintre Gaya și Cerbul Sharabha, la ceas de metamorfoză planetară și de apariție a unor noi specii de viețuitoare. Aceasta era Vechea Religie Valaho – Egipteană a Geților de Aur primordiali.
Lasă un răspuns