
De la Ana la Caiafa, sau de la covrigi cu gaură am ajuns la dopurile de la sticlă legate ferm de gâtul sticlei. Este o directivă dată de mama Europa. Altă treabă dânsa nu mai are. Vorba ceea, în timp ce pe celălalt continent vor să trimită oameni pe alte planete, noi am rămas la dopuri de sticlă și la covrigi cu gaură prinși și ei în afacerea Nordis. Pe bătrânul continent este liniște și pace, mai mult liniște, pacea se lasă așteptată pe metereze. Avem de toate, tot ce nu mai avem poartă numele de bani și omenie. Salariile și pensiile au fost înghețate, căci cotele malurilor Dunării au „gheață la mal”. În Europa Ursula von der Leyen promovează tranziția ecologică, dar se confruntă cu provocări majore din partea liderilor globali, precum Donald Trump, care subminează aceste eforturi. Această situație creează o competiție acerbă pentru resurse și tehnologii viitoare. Dânsa se confruntă cu o realitate în care planurile sale utopice pentru Europa nu mai au sens. Într-o lume marcată de crize economice este normal să recunoaștem efectele fricii asupra deciziilor politice. Aceasta înseamnă că plimbatul de la Ana la Caiafa nu mai are sens, tot ce rămâne înseamnă: Ori cu Ana, ori la Caiafa. În contextul înghețării ajutoarelor financiare din partea SUA, Ucraina se confruntă cu o situație dificilă și are câteva opțiuni. Aceasta înseamnă că Ucraina poate căuta sprijin financiar din partea aliaților europeni. Și deja s-au făcut demersuri pentru a obține ajutoare din Finlanda și Suedia, dar aceste sume sunt insuficiente pentru a compensa pierderile. Apoi ar putea intensifica colaborarea cu statele europene pentru a obține un nou pachet de ajutoare financiare.
Franța și Germania discută deja despre un astfel de pachet, ceea ce ar putea oferi un sprijin esențial. În cazul în care resursele devin extrem de limitate, Ucraina ar putea fi nevoită să ia în considerare negocieri de pace cu Rusia, pentru a reduce intensitatea conflictului și a asigura o stabilitate temporară. O altă opțiune ar fi să reducă operațiunile militare, ceea ce ar putea ajuta la conservarea resurselor și la gestionarea mai eficientă a situației interne. Ucraina ar putea încerca să își mobilizeze resursele interne, inclusiv prin creșterea eficienței în utilizarea ajutoarelor existente și prin stimularea economiei locale. Aceste opțiuni reflectă adaptarea la o nouă realitate în care sprijinul american nu mai este garantat, iar Ucraina trebuie să își regândească strategia pentru a face față provocărilor actuale. Dar nimănui din Europa nu-i trece prin cap să oprească acel război păgubos. Mai mult pentru ca paguba să fie și mai mare el trebuie amplificat. Strategii și iar strategii, dar tot ce a fost inventat pe bătrânul continent este dopul, legat de gâtul sticlei. Mare descoperire, dacă nu ar fi fost legat, sticla în drumul său de reciclare se vedea văduvită de dopul său prețios. Și tot în acest drum prețios de la Ana la Caiafa au fost pierdute cifrele și sumele de bani alocate de oamenii de peste ocean pentru marele delir războinic. În timp ce SUA spune că au trimis ajutoare poporului Ucrainian, frate, peste două sute de miliarde de dolari, marele actor și cârmaci, spune că a primit doar jumătate. Se pare că în acest plimbat de colo în colo, jumătate din bani s-au risipit ori au fost evaporați printr-un procedeu ce poartă numele „parandărăt”. Dacă ar fi fost „marandărăt” ajungeam ori la mare, ori la pomul lăudat să nu te duci cu sacul. Este recomandat acolo să mergi cu plasa de plastic. Dar ce mai spune presa: „Ucraina se află într-un moment critic, deoarece sprijinul financiar din SUA se reduce, forțând-o să exploreze opțiuni de negociere cu Rusia. Această situație complicată va necesita o reevaluare a strategiei ucrainene în fața incertitudinilor geopolitice.”
Vă dați seama, incertitudini…? Singura certitudine fiind morții din cele două părți. Trist să gândești în acești termeni. Mă gândeam la câteva teoreme adevărate rostite de domnul profesor Grigore Moisil: „Legile țării nu-i interzic nimănui să fie imbecil. Mariajul e singura scăpare pentru un bărbat fără succese și pentru o femeie cu prea multe. Scaunele prezidențiale sunt periculoase: au un microb care se urcă la cap.” Dar neicușorule puicușorule vorba domnului Caragiale, a mai venit ceva de peste ocean. Kari Lake, candidata pentru Arizona a Partidului Republican, a fost numită de președintele Donald Trump directorul postului global de radio Vocea Americi. Unul dintre primele mesaje publice al „noii Voci” sună cam mârâit. Acesta a fost primul buzdugan aruncat. Probabil va veni și al doilea: „Daca nu va potoliți penalilor și nu faceți schema cu „turul doi, înapoi”, probabil ca va veni într-un final și Zmeul cel rău. În concluzie, pregătiți-vă bagajele la ușă ca s-a dat semnalul și vine valul oceanului peste voi… care sunteți sunteți multiplu de trei.
Dar să vorbim și de lucruri plăcute. În 2025, va avea loc o aliniere rară a șapte planete, un fenomen astral ce poate influența activitatea solară și poate fi observat din întreaga lume. Este un eveniment semnificativ, având implicații atât asupra științei, cât și asupra credințelor populare. Vedeți lumea se schimbă, planetele se aliniază, noi ne aliniem cu dopul de plastic la sticla de apă minerală. Pentru că alinierea planetelor este un fenomen natural explicabil științific, dar adesea este interpretat ca un semn al schimbărilor majore. Aceasta coincide cu evenimente politice semnificative, cum ar fi venirea lui Donald Trump la putere. La puterea a doua, adaug eu. Dar să nu uit, la gala premiilor Grammy, Kanye West și Bianca Cesori au pășit pe covorul roșu el îmbrăcat în costum de rapper, ea în costumul Evei. Succesul a fost garantat, iar arta modernă a strălucit în țesături fine. Într-un singur loc nu a putut fi țesută. Dar să fie pace!
Lasă un răspuns