
Istoria este ca o carte la care se mai adaugă pagini pe parcurs. Unele vin în continuarea ultimelor, iar altele completează capitolele incomplete de până acum. Așa este și pagina despre descoperirea unei așezări getice aflată în zona secțiunii 3 a autostrăzii Sibiu – Pitești, în situl arheologic Șuici, după cum anunță arheologul Corina Borș pe pagina sa de Facebook. „Tot aici au fost descoperite în acest an și urmele unei lupte din Primul Război Mondial, identificate între localitățile Cepari și până la Racovița”. Corina Borș spunea atunci că pe situl numărul 3 de la Rudeni, săpăturile de arheologie preventivă au început încă din 2023, iar artefactele descoperite aici datează din perioada de final a Preistoriei, din a doua epocă a Fierului (este un grup arheologic binecunoscut denumit „Ferigile”) și merg până în perioada contemporană. Cercetări recente au scos la iveală aici 14 complexe arheologice getice, iar arheologii susțin că locuirea de aici ar fi încetat brusc, din cauza unei inundații puternice. Geții din această zonă au realizat terasări pentru a-și proteja locuințele, dar acestea nu au fost suficiente pentru a face față unei catastrofe naturale majore ce a avut totuși loc. „De menționat și faptul că a fost posibil și documentarea faptului că zona, terasa înaltă de pe partea stângă a văii superioare a Topologului, a fost locuită și în perioada bronzului mijlociu, artefactele și complexele descoperite putând fi atribuite culturii Tei” – spune arheologul Corina Borș. Cercetările preventive, realizate de Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” din Râmnicu Vâlcea, fac parte dintr-un proiect amplu desfășurat în microregiunea Tigveni – Sălătrucu (de-a lungul văii superioare a Topologului) și nu numai, anume și cea dintre Sălătrucu (jud. Argeș) și Racovița (jud. Vâlcea). Descoperirea de acum completează repertoriul arheologic al zonei și aduce noi informații despre modul de viață și provocările întâmpinate de geți în perioada respectivă.
Urmele găsite de arheologi din perioada Primului Război Mondial datează din 1916, când trupele austro-germane au început ofensiva pentru forţarea şoselei Câineni-Titeşti-Sălătruc, care le-ar fi deschis calea spre Curtea-de-Argeş şi partea de sud a ţării (Muntenia). Iniţial, încercările trupelor germano-austro-ungare au fost respinse de români, cu pierderi grele, însă în cele din urmă bazinul Grebleşti – Titeşti – Perişani şi, apoi, linia Călimăneşti – Scăuieni Şuici au fost ocupate de trupele austro-ungare, după o rezistenţă de circa două luni a românilor. Românii s-au confruntat aici cu Corpul Alpin Bavarez, un corp de elită german. Aici a murit şi prinţul Bavariei, fiind împuşcat mortal în stomac de o patrulă românească. Nemţii au reuşit să spargă linia frontului după două nopţi de artilerie grea, au coborât spre Cozia şi apoi au încercuit Poiana Spinului. O întreagă companie românească a pierit, cu excepţia a doi supravieţuitori.
„Într-o primă etapă, desfășurată în cursul anului 2023, prin diagnostic arheologic intrusiv, au fost delimitate siturile arheologice situate de-a lungul coridorului de expropriere al autostrăzii Sibiu –Pitești, secțiunea 3, între acestea fiind și situl nr. 4 Șuici. Ulterior, în vara anului 2024 au fost realizate în perimetrul acestuia, prospecțiuni non-intrusive, iar în ultima decadă a lunii septembrie 2024 a început cercetarea arheologică preventivă a acestui sit. Observațiile privind existența aici a unei așezări getice au fost efectuate pe baza materialului ceramic descoperit, vase specifice de tipul fructierelor, vaselor de tip pepene sau vasele borcan”, spune Corina Borș. Apreciatul arheolog a precizat și care au fost cele mai interesante detalii ce i-au atras atenția privind așezarea getică descoperită. „Este o așezare de scurtă perioadă. Nu cunoaștem dacă locuirea a fost părăsită din cauza prezenței în zonă a romanilor sau în urma unei puternice aluviuni, aluviune ce este atestată arheologic. Reprezentând o locuire de scurtă perioadă, situl parțial distrus de aluviune este bogat în complexe arheologice: locuințe semiadâncite, instalații de combustie (vetre) sau gropi menaje”, adaugă arheologul Corina Borș. Arheolog la Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” din Râmnicu Vâlcea, Ion Tuțulescu a prezentat ce artefacte au fost descoperite cu ocazia cercetării arheologice din situl de la Șuici. „Patrimoniul este format cu predilecție din material ceramic, material care la ora actuală se află în plin proces de conservare și restaurare. Tipologia specifică civilizației getice este prezentă și în situl 4 de la Șuici prin vase de tip fructieră (vase lucrate la roata olarului, acestea beneficiau de o atenție sporită, de regulă amestecul din care erau confecționate era atent preparat) sau vase de tip pepene sau vase borcan lucrate la mână. Alături de materialul getic, cercetarea arheologică a reliefat prezența civilizației de tip Tei, civilizație încadrată în perioada Bronzului Mijlociu. Referitor la materialul din epoca bronzului, acesta este redus în raport de cel getic și datorită faptului că, cel mai probabil prin stabilirea ultimilor în zonă, aceștia au realizat o terasare prin care au nivelat terenul, distrugând în mare parte locuirea de tip Tei. Materialul arheologic aparținând Bronzului Mijlociu este alcătuit din vase bitronconice, decorate în tehnica impresiunii sau prin incizie”, explică arheologul Ion Tuțulescu. Iar această descoperire arheologică este una importantă în contextul în care anterior începerii, în anul 2023, a cercetărilor arheologice preventive ocazionate de construirea secțiunii 3 a autostrăzii Sibiu – Pitești, erau cunoscute foarte puține informații și descoperiri despre vestigiile de interes arheologic și istoric din această zonă a văii superioare a Topologului (anume a localităților Sălătrucu, Șuici, Rudeni, Cepari, Bârsești și Tigveni). De menționat faptul că în anii ’70 ai secolului trecut, regretatul academician Alexandru Vulpe a efectuat o serie de săpături arheologice pe raza localităților Tigveni, Bârsești, Cepari și Rudeni, investigând parțial o serie de necropole tumulare aparținând grupului Ferigile-Bârsești (care datează de la finalul primei epoci a fierului, adică din urmă cu circa 2.500 de ani).
Amplele lucrări de cercetare arheologică preventivă, coordonate de Muzeul Național de Istorie a României în colaborare cu Muzeul Județean Argeș, Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Institutul de Cercetări Interdisciplinare / Centrul Arheoinvest au prilejuit numeroase și importante descoperiri arheologice (delimitarea a 8 noi situri arheologice, dar și a câtorva zone de atenție), cu vestigii datând din perioada epocii bronzului, a primei epoci a fierului (Hallstatt târziu – grupul Ferigile-Bârsești), perioadei getice, antichității târzii, a Evului Mediu, perioadei moderne și din timpul Primului Război Mondial (bătălia de la Sălătrucu). „Așadar, aceste cercetări recente, desfășurate pe o scară foarte largă, au contribuit la completarea semnificativă a repertoriului arheologic al acestei micro-regiuni. În ceea ce privește punctual descoperirile efectuate în cuprinsul sitului nr. 4 Șuici, acestea creează o imagine de ansamblu cu privire la evoluția comunităților umane de pe Valea Topologului pentru perioade și epoci despre care nu aveam informații”, concluzionează arheologul Corina Borș. Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni, parte din autostrada Sibiu-Pitești, are o lungime de 37,40 km. Constructorul, Asocierea Webuild SPA – Trancrad SRL, are la dispoziție 57 de luni, respectiv 12 luni proiectare și 45 de luni pentru execuție. Valoarea contractului este de 5,323 miliarde de lei, fără TVA, termenul pentru deschidere fiind 2028. Sperăm ca până atunci să punem la „adăpost” comorile arheologice descoperite, spre scrierea paginei de istorie ce ne lipsește din marea carte de istorie a patriei noastre. (G.V.G.)
Lasă un răspuns