
În Constituția României este reglementată (la articolul 53) „Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți” și „Exercitarea drepturilor și a libertăților” (la articolul 57). Articolul 53 din Constituție prevede următoarele: „(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2). Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”. Articolul 57 din Constituție precizează că: „Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi”.
Dispozițiile articolului 1, alin.3 și alin.5, precum și cele ale articolelor 53 și 57 din Constituția României au fost încălcate, cu ocazia alegerilor prezidențiale din luna decembrie 2024, de către Curtea Constituțională a României (C.C.R.) și Biroul Electoral Central (B.E.C.) prin partidele politice care au desemnat reprezentanții lor în cadrul acestora.
Din B.E.C., pentru alegerile prezidențiale, au făcut parte șapte judecători și 13 reprezentanți ai partidelor politice. Având majoritatea în B.E.C., partidele politice au hotărât împreună cu cei nouă judecători de la Curtea Constituțională (numiți tot politic), să anuleze voturile valabil exprimate de peste nouă milioane alegători în turul întâi al alegerilor prezidențiale și să interzică dreptul de a alege în cel de-al doilea tur pentru circa 19 milioane de români. Prin sfidarea dispozițiilor articolelor 1 („(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”), 82 alin.2 („(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.”) și 83 alin. 1 și alin. 3 („(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului….(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.”) din Constituția României, Curtea Constituțională a prelungit la peste cinci ani mandatul fostului Președinte al României, fără să existe o lege organică în caz de război sau de catastrofă.
Pentru respectarea Constituției României și intrarea în legalitate, inclusiv pentru respectarea Legii nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, Înalta Curte de Casație și Justiție are dreptul și obligația să hotărască următoarele: continuarea alegerilor prezidențiale cu organizarea turului doi al acestora; asigurarea exercitării dreptului de vot pentru românii din Țara-Mamă și românii de pretutindeni; asigurarea dreptului de a fi ales pentru cei doi candidați validați de B.E.C. pentru finala alegerilor prezidențiale, respectiv Călin Georgescu și Elena-Valerica Lasconi.
Lasă un răspuns