Iată că nu numai șantierele autostrăzilor ce se construiesc în România ridică lințoliul de pe situri arheologice importante, ce scriu și rescriu istoria noastră cunoscută sau mai puțin cunoscută. Acum și șantierele deschise spre a reface și moderniza căile ferate, ne aduc „obolul” lor cultural și istoric prin descoperiri importante. Astfel, un număr de 21 de situri arheologice au fost găsite în cadrul lucrărilor de infrastructură desfăşurate pe Lotul 4 al căii ferate dintre Timişoara şi Arad. Situl 10 este cel mai mare descoperit în România, aflat datorită unor lucrări de infrastructură. Arheologii de la Muzeul Naţional de Istorie au scos la suprafaţă structuri de locuinţe de lut, un cimitir sarmatic vechi de 1.900 de ani sau schelete de animale vechi de aproximativ 100 de ani. Ca istorie, tronsonul Timişoara – Arad a fost dat în exploatare în 1871 şi electrificat în 1975, făcând legătura între magistrala 100 şi magistrala 200. În cadrul lucrărilor de infrastructură desfăşurate pe Lotul 4 Ronaţ Triaj – Arad, în acest moment au loc realizări de terasamente CF cu ridicarea niveletei, între staţiile Vinga-Şag, pe o distanţa de cinci kilometri. Pe această distanţă se măresc razele curbelor şi au loc rectificări longitudinale în vederea obţinerii unei variante de traseu de linie dublă care va permite atingerea unor viteze de 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h la trenurile de marfă. Specialiştii arheologi de la Muzeul Naţional de Istorie au descoperit 21 de situri pe acest tronson, ce oferă o privire fascinantă asupra istoriei de-a lungul mileniilor. Drintre acestea, 8 situri au fost complet cercetate, dezvăluind obiecte care acoperă mai multe epoci istorice.
Situl 10 de pe Lotul 4 Ronaţ Triaj – Arad s-a dovedit a fi cel mai mare sit arheologic descoperit în România datorită lucrărilor de infrastructură, având o întindere de trei kilometri. „Situl 10, cercetat de Muzeul Naţional de Istorie, a adus la suprafaţă relicve extraordinare. Cea mai veche descoperire de aici datează din epoca bronzului, cu o vechime de peste 3.500 de ani. Au fost găsite structuri de locuinţe din lut, care ne arată stilul de viaţă al vechilor comunităţi. Un alt lucru descoperit este un cimitir sarmatic (popor nomad care a trăit în această zonă în urmă cu aproximativ 1.900 de ani). Descoperirile continuă şi cu ultima epocă documentată, ce datează din perioada medievală (secolul al XV-lea)”, au adăugat reprezentanţii CFR Infrastructură. Şi în situl 11 s-au fost făcute descoperiri, în special oase de animale.
„Situl 11 a scos la lumină o serie de descoperiri interesante, incluzând schelete de animale, cu precădere cai şi bovine, datând de aproximativ 100 de ani. Analizele preliminare sugerează că în acest sit ar fi un cimitir cu gropi comune, utilizat pentru îngroparea animalelor. Fiecare sit dezvăluie o parte unică din trecutul nostru, iar aceste descoperiri contribuie la o înţelegere mai profundă a istoriei regiunii”, a arătat sursa citată. Obiceiul de a îngropa animalele domestice decedate se pare că are o lungă tradiție pe aceste pământuri, descoperindu-se și alte morminte de animale. De la îmblânzirea calului, a ovinelor, a porcinelor și bovinelor, omul și-a asumat responsabilitatea creșterii acestora, datorită ajutorului indirect pe care îl ofereau aceste animale. Calul era folosit la călărie și tracțiune („calul ține vaca”), iar vaca dădea produse lactate întregii familii (vaca „ținea casa”). Fiind mai apropiate de casa omului, acestea făceau în așa fel încât se năștea o relație mai specială cu omul (gospodarul), astfel încât decesul acestora era considerat uneori ca pierderea unui membru al familiei, acestea fiind îngropate „ca un om”.
Aceste descoperiri confirmă existența societăților umane încă de acum peste 3500 de ani, dar și confirmarea faptului că, în dezvoltarea sa, omul s-a folosit de aceste animale, spre propria dezvoltare și evoluție, oferindu-le condiții propice de viață și atenția necesară. Trecerea atât de rapidă la deplasarea auto-moto (mecanică) a făcut să uităm de aceste relații „de familie” ce le aveam anterior cu „frații” noștri din regnul animal. Așa cum plantăm păduri și refacem parcurile din marile orașe de frica poluării, tot astfel ar trebui să refacem micile gospodării țărănești, cu păsări, vaci, oi, capre, cai… Și poate oamenii nu vor mai avea depresii… Cel puțin câteva gospodării din fiecare sat ar trebui să fie „model”, așa cum era înainte o gospodărie adevărată. Cei care vor vizita aceste clustere vor vedea „pe viu” cum se tăia odată, ce făceau oamenii, ce mâncau oamenii, etc…
Noile descoperiri au fost făcute pe Lotul 4 al tronsonului CFR Timişoara-Arad, care are o lungime de 54,86 km şi costă 2.184.174.656 lei fără TVA. Constructor este Asocierea Webuild SPA-Participazioni Italia SPA-Salcef SPA. Întreaga magistrală Caransebeş – Lugoj – Timişoara – Arad, de 162 de kilometri, se reabilitează cu bani europeni prin PNRR, aproape nouă miliarde de lei, şi a fost împărţită în 4 loturi. Toate cele patru tronsoane trebuie să fie gata la finele anului 2026. Iar artefactele și scheletele descoperite vor fi cercetate în amănunțime și conservate, fiind trecute în colecțiile muzeale, spre bucuria vizitatorilor și iubitorilor de istorie. (G.V.G.)
Lasă un răspuns