Societățile secrete sunt organizații sau grupuri care funcționează în mod discret și care au, de obicei membri selectați care împărtășesc un interes comun sau un scop specific. Aceste societăți pot avea ritualuri, simboluri, și reguli interne stricte, iar activitățile lor sunt adesea ținute departe de ochii publicului. Există diverse tipuri de societăți secrete, fiecare cu propriile sale caracteristici și scopuri. Societăți fraterne: Acestea sunt organizații care promovează camaraderia și sprijinul reciproc între membri, cum ar fi Francmasoneria. Societăți intelectuale: Acestea se concentrează pe studiu, dezbateri și promovarea cunoștințelor, cum ar fi Academia Națională de Științe. Societăți religioase sau spirituale. Aceste organizații pot include practici mistice sau filozofii ezoterice. Societăți politice: Unele societăți secrete au avut influență în politica sau istoria unei țări, cum ar fi Illuminati. De-a lungul timpului, societățile secrete au fost subiect de teorii ale conspirației, multe dintre acestea speculând asupra influenței lor în evenimentele mondiale. Deși multe societăți secrete au fost demascate și informațiile despre ele sunt disponibile publicului, aura de mister care le înconjoară le face încă fascinante pentru unii oameni. Tot auzim cum s-au întâlnit la Davos, Elveția, sau cum a fost întâlnirea Bilderberg 2024 de la Madrid unde s-a discutat despre: Starea AI, Siguranța AI, Schimbarea fețelor biologiei, Clima, Viitorul războiului, Peisaj geopolitic, Provocările economice ale Europei, Provocările economice ale SUA, Peisajul politic al SUA, Ucraina și lumea, Orientul Mijlociu, China, Rusia. Vedeți au fost discuții interesante, dar nimic despre pace, sau ce recoltă de grâu avem la hectar, sau prețul roșiilor la tarabă. Roșiile pot fi galbene, dar peisajul politic al SUA nu trebuie să afecteze clima și inteligența artificială din China sau Rusia. Glumesc, dar prețul roșiilor la tarabă au depășit linia roșie, iar diferența dintre o roșie și un tramvai este că tramvaiul are dungă roșie dar roșia nu are dungă tramvai.
Intelectualii lumii și oamenii cu bani se întâlnesc pentru a discuta „la secret” cum să ne creștem copii și despre influența stâlpilor de telegraf asupra anemonelor.
Grupul Bilderberg este o organizație internațională formată dintr-o selecție de lideri din domeniul politic, economic, academic, și mass-media, care se adună anual pentru a discuta probleme globale importante. Fondată în 1954, întâlnirile Bilderberg au avut loc în diverse locații din întreaga lume și sunt cunoscute pentru natura lor privată, ceea ce a dus la speculații și teorii ale conspirației în jurul influenței pe care această grupare ar putea să o aibă asupra politicii și economiei globale. Numele „Bilderberg” provine de la hotelul Bilderberg din Oosterbeek, Olanda, unde a avut loc prima întâlnire. Participanții la întâlniri sunt, de obicei, persoane influente, inclusiv lideri politici, directori executivi ai marilor companii, economiști, academicieni și jurnaliști. Întâlnirile sunt caracterizate printr-o abordare informală, fără un protocol strict, iar discuțiile sunt confidențiale, ceea ce a contribuit la percepția că grupul ar putea controla evenimentele mondiale. De-a lungul timpului, au existat critici la adresa grupului, susținând că acesta promovează interesele elitei globale și că deciziile luate în cadrul întâlnirilor nu sunt supuse unei transparențe publice. Deși activitățile grupului sunt învăluite în mister, el a evoluat de-a lungul timpului și a inclus în rândurile sale diverse personalități de influență din întreaga lume. Iar „întreaga lume” nu este înglobată în niciun grup, ea este adăugată la… Și alții. Acum înțelegeți cum e și cu diferența dintre roșie și tramvai? Așa cum am înțeles eu ce a fost în Vietnam și Afganistan. Este adevărat că intervențiile americane în Afganistan și Vietnam au fost adesea justificate prin promovarea valorilor democratice și a drepturilor omului, dar există credința că aceste justificări au fost, în multe cazuri, complementare unor obiective geopolitice, economice sau strategice mai largi. Vietnam- În timpul războiului din Vietnam, Statele Unite au afirmat că intervenția lor a fost motivată de dorința de a preveni extinderea comunismului în Asia de Sud-Est (teoria domino). Deși s-au vorbit despre democrație și libertate, multe critici susțin că intervenția a fost influențată în mare măsură de interesele strategice și de securitate națională ale Statelor Unite, precum și de dorința de a menține influența în regiune.
Afganistan- După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, intervenția americană în Afganistan a fost inițial justificată ca fiind o reacție la terorismul internațional, având ca scop distrugerea Al-Qaida și înlăturarea regimului taliban care oferea adăpost teroriștilor. De-a lungul timpului, promovarea democrației și a drepturilor femeilor a devenit o parte importantă a narațiunii oficiale, dar critici spun că aceste obiective au fost adesea secundare în raport cu securitatea națională și interesele strategice ale SUA în regiune. În ambele cazuri, există o discuție continuă despre complexitatea motivelor care stau la baza intervențiilor americane. Deși factorii ideologici și valorile democratice au jucat un rol, adesea obiectivele geopolitice, economice și de securitate au fost la baza deciziilor politice. Acest tip de ambiguitate a generat critici la adresa politicii externe americane, care uneori pare a fi mai mult despre influență și control decât despre promovarea sinceră a democrației și a valorilor umanității. În cazul Ucrainei, multe din aceleași teme sunt evidente, dar este important să se recunoască contextul specific și natura diferită a provocărilor cu care se confruntă această țară față de celelalte intervenții menționate. Acum înțelegem cum lucrează această mare democrație…? Sunt grupuri care se unesc și ne scriu agenda „democratică” despre viață și moarte, iar tramvaiul are dungă roșie pentru că roșia nu are dungă tramvai!
Lasă un răspuns