Noi în România așa spunem, dar Larry Watts a intitulat o carte altfel: „Ferește-mă, Doamne, de prieteni”. Cartea scrisă de istoricul american în care a vorbit despre teme legate de istoria și politica românească, special în contextul relațiilor internaționale și al influențelor externe asupra României. Autorul analizează dinamica puterii și modul în care prieteniile politice pot influența deciziile naționale, dar și posibilele trădări sau conflicte de interese. Cartea explorează și concepte precum încrederea și trădarea, având un ton critic față de anumite aspecte ale istoriei recente a României. De asemenea, oferă o perspectivă asupra complexității relațiilor interumane și politice, provocând cititorii să reflecte asupra impactului acestor relații asupra societății.
Larry L. Watts este un istoric și analist politic american, cunoscut pentru lucrările sale despre istoria României și a Europei de Est, în special în contextul Războiului Rece. Expertiza sa se concentrează pe relațiile internaționale, strategiile de influență și dinamica politică din regiune. Watts a scris mai multe cărți și articole care abordează teme precum securitatea noastră, geopolitica și istoria recentă a României. De asemenea, este recunoscut pentru cercetările sale care aduc în lumină aspecte mai puțin cunoscute ale istoriei românești, oferind o abordare critică. Violența se extinde în Europa de Est, tentative de asasinat, răzbunări apărute din sfera nealeșilor numiți spre aleșii numiți, toate acestea mă duc cu gândul la ce s-a întâmplat cu premierul slovac Robert Fico din 15 mai și la amintirea asasinării arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo, care a dus la primul război mondial. Să fie oare așa…? Însă privind cu deschidere spre atlasul politic, vedem altceva: parcă istoria se repetă. Un europarlamentar german vorbea chiar despre totalitarism, când s-a mai întâmplat asta…? Europarlamentarul german Christine Anderson, afirmă: „Suntem pe punctul de a aluneca în totalitarism”. „Ei trebuie să controleze fiecare aspect al vieții fiecărui individ… convingerile tale, gândirea și tot ceea ce faci.” „Totalitarismul este cel mai prost tip de guvernare… pe care vi l-ați putea imagina vreodată și, având în vedere mijloacele tehnologice pe care le au la dispoziție astăzi… va fi un iad din care s-ar putea să nu mai putem ieși”. „Nu vorbesc despre un viitor peste 30, 40, 50 de ani de acum înainte. Se întâmplă acum, doamnelor și domnilor. Așa că trebuie să rupem tăcerea”.
Totalitarismul este un concept care se referă la o formă de guvernare autoritară, caracterizată prin controlul total al statului asupra tuturor aspectelor vieții publice și private. Aceasta include restricții severe asupra libertăților individuale, cenzura mass-media, și lipsa opoziției politice. Regimurile totalitare își impun ideologiile prin propagandă și prin utilizarea forței, având adesea un cult al personalității în jurul liderului. Printre exemplele celebre de regimuri totalitare se numără Uniunea Sovietică sub Stalin, Germania nazistă sub Hitler și Coreea de Nord sub Kim Il-sung. Totalitarismul se distinge de alte forme de autoritarism prin amploarea și intensitatea controlului exercitat asupra societății. Un singur partid politic controlează statul și nu permite existența altor partide. O ideologie dominantă care justifică și susține regimul și care este impusă populației. Controlul mass-media și al informației pentru a promova ideologia oficială și a elimina vocii critice. Mecanisme de control social, inclusiv poliția secretă și spionajul, pentru a preveni. Cetățenii sunt adesea mobilizați pentru a participa la activități de susținere a regimului, cum ar fi mitingurile sau campaniile de propagandă. Studii despre totalitarism analizează cum aceste regimuri își mențin puterea și cum reușesc să controleze societatea, chiar și în fața opoziției sau a crizelor economice. De asemenea, se discută despre impactul pe termen lung al totalitarismului asupra culturii și societății. Ideologii totalitarismului au variat în funcție de regimul specific, dar unele figuri notabile și curente de gândire care au influențat dezvoltarea acestui concept. Karl Marx, deși nu este un susținător al totalitarismului în sensul modern, ideile sale despre lupta de clasă și dictatura proletariatului au fost interpretate și utilizate de regimuri totalitare, cum ar fi Uniunea Sovietică. Vladimir Lenin, fondatorul Uniunii Sovietice, a implementat politici care au dus la un control centralizat și autoritar asupra statului, justificându-le prin ideologia marxist-leninistă. Joseph Stalin, Continuatorul lui Lenin, Stalin a extins și consolidat controlul totalitar în URSS, utilizând teroarea sau prin cultul personalității. Benito Mussolini, fondatorul fascismului italian, Mussolini a promovat un stat totalitar care se baza pe naționalism extrem și pe controlul centralizat.
Adolf Hitler, liderul nazist al Germaniei, Hitler a combinat naționalismul cu rasismul și a instituit un regim totalitar care a utilizat violența și propaganda pentru a controla societatea. Mao Zedong, liderul Chinei comuniste, Mao a implementat politici extreme, cum ar fi Marele Salt Înainte și Revoluția Culturală, care au dus la un control total asupra societății și la represiune severă. Hannah Arendt, filozof și teoretician politic, ea a analizat totalitarismul în lucrări precum „Originea totalitarismului”, unde discută despre caracteristicile și implicațiile regimurilor totalitare. Aceste figuri și ideologii au influențat modul în care totalitarismul a fost înțeles și aplicat în diferite contexte istorice, fiecare contribuind la dezvoltarea conceptului în moduri distincte. Mă întorc deja la cartea domnului Larry Watts, care l-a vremea revoluției vedea cum acei „prieteni” ne-au trădat. Noii noștri prieteni, oare ce vor face…? Și mă tot gândeam la o altă formă de totalitarism prin cenzură: Novak Djokovic a făcut semnul crucii și a mulțumit lui Dumnezeu în genunchi după victoria sa. Mass-media mainstream a cenzurat asta! De ce…?
Lasă un răspuns