Sorina Popescu, românca din echipa CERN care a detectat Bosonul Higgs primind Premiul Nobel pentru Fizică (2013)

Cine este românca ce a luat Premiul Nobel pentru cel mai mare experiment din istorie? A primit marele și râvnitul Premiu Nobel – cel mai important premiu din lumea academică – cu întreaga sa echipă în anul de grație 2013. Numele de dr. Sorina Popescu este foarte posibil să nu vă spună mai nimic. Sigur, când vorbim despre Premiile Nobel acordate românilor, în afară de George Emil Palade, se mai știe de Elie Wiesel, laureat cu Nobel pentru Pace, scriitoarea Herta Muller, laureată cu Nobel pentru literatură, Ştefan W. Hell, pentru Chimie. Medicul Ioan Moraru este, cumva, într-o postură asemănătoare cu cea a cercetătoarei de care vorbim astăzi, el primind Premiul Nobel pentru Pace, în 1985, ca membru al organizaţiei „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear”. Dar doctorul în fizică Sorina Popescu este o persoană care încă este activă, nu ține de arhivele istoriei științei. Născută pe plaiuri buzoiene, pasiunea ei pentru fizică s-a declanșat încă din copilărie, după ce a urmărit filmul „Uimitorul Căpitan Nemo”, atracția sa pornind în sensul fizicii nucleare. „Cred că la 14 ani i-am zis mamei mele că eu vreau să fiu fizician. (…) I-am pus întrebări enorme profesorului meu de fizică că, la un moment dat, mă evita”, spunea dr. Sorina Popescu, care a devenit unul dintre cei mai importanti oameni de la Acceleratorul de particule din Geneva, altfel spus CERN. După absolvirea Liceului „B.P. Hasdeu”, actualul Colegiu Național, din orașul natal Buzău, a urmat cursurile Facultății de Fizică din Universitatea București, apoi un master la „Joint Institute for Nuclear Research” din Dubna, Rusia.

În 2000 și-a susținut teza de doctorat, după care a lucrat în diferite prestigioase institute de cercetare. Încă din 1997 a început colaborarea cu CERN Elveția, pentru ca din 2001 să devină unul dintre conducătorii echipelor de cercetători care au lucrat la descoperirea „bosonului Higgs”, dovedind existența concretă, nu doar teoretică, a ceea ce a fost numit „particula lui Dumnezeu”. O realizare remarcabilă care, în 2013, a adus întregului colectiv de la CERN Premiul Nobel pentru Fizică. „CERN se află la granița Elveției cu Franța. Este un laborator care a fost creat din motive politice, în sensul de a opri oamenii inteligenți din Europa să plece în America la cercetare. România a devenit membru din 2016, iar eu sunt membru din echipa care a luat Premiul Nobel pentru descoperirea Higgs (…) Cea mai mare provocare pe care am trăit-o la CERN a fost detectarea bosonului Higgs, pentru că nimeni nu mai credea în modelul teoretic, iar Europa se îngrijora că nu mai dăm rezultate”, a mărtu¬risit cercetătoarea, la o întâlnire cu elevi din liceul pe care l-a absolvit în Buzău, în 2019. În ceea ce privește aplicațiile descoperirilor care au revoluționat lumea, dr. Sorina Popescu a amintit Internetul, ecranul tactil al smartphoneului, îmbunătățirea RMN-ului etc.

A luat Premiul Nobel alături de echipa cu care a descoperit „particula lui Dumnezeu”. „Internetul aici s-a inventat. Tim Berners-Lee (n.r. – fizician și programator englez care a inventat „World Wide Web”, în 1989, primul site din lume fiind chiar http://info.cern.ch.) a lucrat la CERN pentru că a vrut să-și ajute colegii să aibă acces în același timp la date. Fizicienii sunt ambițioși și se cred mai deștepți decât toți, iar toți vor să aibă acces la date în același timp. Tim Berners-Lee este fizician. Firme ca Oracle, Intel, HP, toate, sunt la CERN pentru că este un laborator unde se testează volumul de date de procesare. Dacă ai un calculator nou, cu o memorie mai mare, de exemplu, Intel va anunța în curând un procesor nou care a fost testat la CERN. Apple, la fel. De exemplu, ecranul tactil al smartphoneurilor a fost prima dată testat la CERN, la fel aplicațiile în medicină. Acum se încearcă la CERN să se rezolve problema cancerului. De exemplu, pe vremuri când făceai un RMN, trebuia să stai într-un ma¬gnet timp de o oră nemișcat, într-un zgomot infernal. În acest moment CERN este cel mai important laborator din lume. Altfel spus, în acest domeniu, americanii au pierdut cursa cu Europa. La CERN avem magneți supraconductori, în acest moment un RMN durează doar 30 de minute și este foarte silențios”, a adăugat Sorina Popescu care, tot în 2019, a devenit Cetățean de Onoare al Municipiului Buzău.

CERN este acronimul de la „Conseil européen pour la recherche nucléaire” („Consiliul european pentru cercetare nucleară”), cea mai importantă organizație europeană de cercetare științifică fundamentală. Aici funcționează cel mai mare laborator din lume în care sunt studiate particulele elementare. Fondată în anul 1954, această organizație internațională are acum 22 de state membre, inclusiv România. Acum, cel mai important laborator CERN se află în Elveția, la câțiva kilometri de orașul Geneva. Acolo se află Acceleratorul de Particule ,,Large Hadron Collinder” (LHC) care este considerat cea mai mare mașinărie construită vreodată de om. Și pe bună dreptate: acest instrument de cercetare unic este adăpostit într-un tunel circular de 27 de kilometri aflat sub pământ, la o adâncime de o sută de metri, și înțesat cu aparatură extrem de complexă. Dr. Sorina Popescu are o experiență de peste 25 de ani în cercetare în domeniul fizicii particulelor elementare, în laboratoare internaționale, precum IFA-Măgurele, FERMILAB-USA, CERN-Geneva.

Potrivit dr. Călin Alexa (prof. dr. – Reprezentant al României la CERN în Comitetul pentru Politică Științifică (Scientific Policy Committee – SPC), la experimentele de la Geneva lucrează în jur de 100 de persoane deținătoare de pașaport românesc. Unii au fost trimiși de universități străine, în timp ce alții au venit datorită unor programe făcute de instituții de la noi, precum Universitatea din București, Universitatea Politehnică București sau Universitatea de Vest din Timișoara, Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și Institutul de Științe Spațiale. Mulți dintre cercetătorii români care participă la experimente sunt recunoscuți la nivel mondial și au un volum mare de lucrări publicate. Țara noastră se laudă, însă, și cu tineri doctoranzi și chiar cu studenți de geniu. Unul dintre ei, Ciprian Tomoiagă, este un tânăr de viitor.

Senzorii folosiți la experimente vor genera un volum mai mare de date față de acum doi ani, iar oamenii de știință spun că acestea vor fi și mai precise. Informațiile ar trebui să îi ajute să confirme sau să infirme concepte din fizică aflate deocamdată la stadiul de presupuneri. „Speram să găsim fenomene fizice noi, fie confirmări ale unor ipoteze teoretice existente, fie fenomene fizice noi care nu sunt înscrise în anvelopa gândirii teoretice actuale”, a declarat dr. Călin Alexa. „Într-o primă etapă, întrebările la care comunitatea științifică vrea răspunsuri sunt legate de particula Higgs, caracterizarea acestei particule, posibilitatea de a o măsura cu precizie, spinul, paritatea, pe scurt toate caracteristicile unei particule, aceleași care sunt folosite în a descrie electronul sau protonul. Se vor investiga și alte canale de dezintegrare, canale care deocamdată aparțin lumii „exotice” sau putem zice imposibile”, a declarat dr. Sorina Popescu. Lista lucrurilor de studiat e însă și mai lungă. Cercetătorii ar putea descoperi particule noi, exotice, care nu interacționează prin intermediul forței electromagnetice. Ei speră să afle lucruri și despre materia întunecată, care reprezintă 73 la sută din totalul de masă-energie al universului. Aceasta nu poate fi observată cu telescopul, pentru că nu reflectă lumina, însă cercetătorii au dedus că există urmărindu-i efectele gravitaționale. Ce este materia întunecată? O idee ar fi că ea e formată din particule supersimetrice, despre care știm de asemenea destul de puțin. Acceleratorul de la Geneva ar putea oferi indicii, în următorii ani. Mașinăria din adâncurile Genevei va spune dacă există sau nu extradimensiuni. Mai exact, cercetătorii caută particule a căror viață să fie imposibilă fără existența acestor extradimensiuni. O altă întrebare pe care și-o pun oamenii de știință este de ce în Univers avem acum mult mai multă materie decât antimaterie, pentru că, la începuturi, proporțiile au fost egale. Acceleratorul de Particule va oferi soluții și unor probleme de zi cu zi, cu care multe companii și instituții se vor confrunta în viitorul apropiat. „Există necesitatea de a învăța cum poți lucra cu volume mari de date”, spune dr. Sorina Popescu. Crede că nu doar fizicienii vor avea de câștigat de pe urma experimentelor de aici, ci și specialiști din multe alte domenii. Ce se face acolo poate revoluționa, de exemplu, „comunicațiile cu un nivel mare de transmisie de date, noile materiale rezistente la radiații sau noile materiale pentru transportul de energie electrică cu zero pierderi de energie, visul tuturor inginerilor”. Tot datorită Acceleratorului, vom învăța să producem dispozitive electronice cât mai rezistente la un nivel radioactiv, care apoi pot fi utilizate pentru sateliți sau pentru misiuni spațiale, spune dr. Sorina Popescu. Începând cu data de 20/06/2015 România a devenit stat membru al CERN. Astfel și mai mulți tineri valoroși – pe lângă cei peste o sută care lucrează dejaacolo -, oameni de știință consacrați și ingineri din țara noastră vor putea lua parte la cel mai mare experiment din lume și vor avea șansa chiar să devină membri în stafful CERN. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*