Nu mai avem combinate petrochimice, agricultură, combinate siderurgice, dar fabricăm politicieni, eroi, scriitori, istorici, pe tot cuprinsul Europei. Fabricarea falșilor eroi implică manipularea și crearea unei imagini fictive a unei persoane sau grup de persoane, astfel încât să fie percepuți ca eroi în ochii publicului, fără ca această imagine să se bazeze pe fapte reale sau merite autentice. Există mai multe tehnici care pot fi folosite pentru a fabrica falși eroi. Folosirea mass-mediei pentru promovarea unei imagini pozitive a unor persoane sau grupuri, ignorând sau minimalizând aspectele negative. Prezentarea unor realizări sau acțiuni fictive ca fiind ale falșilor eroi, cu scopul de a le crește popularitatea și prestigiul. Promovarea excesivă a liderului într-un cult al personalității pentru a-i construi o imagine de erou. Încercând să minimizeze sau ascundem defectele și eșecurile, astfel încât să nu afecteze imaginea de erou. Fabricarea falșilor eroi este adesea folosită în scopuri politice sau propagandistice pentru influențare si manipulare socială nefăcând cinste eroilor autentici! De la „Pas cu pas” la pas peste nas nu a mai fost decât un strănut încărcat cu metehnele politicii manelizate. Cert este un lucru: cei care au făcut cinste istoriei acestei țări, astăzi pun panouri pe șoselele patriei să ne reamintească cine vor ei să fie. Bani să ai, că ești orice…! Am mai avut un președinte care a fost la un pas să ajungă academician, apoi s-a adeverit că a fost ciripitor la toate porțile pământului. Astăzi eroi, mâine ciocoi…
Cred că ar trebui să ne îngrijoreze și schimbările care au loc în Europa. În timp ce situația politică din Europa este în continuă schimbare, există câteva evenimente și tendințe importante care atrag atenția. Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020 și încă se află în perioada de tranziție până la sfârșitul anului. Negocierile privind relațiile viitoare dintre Regatul Unit și UE sunt în curs, iar impactul Brexitului asupra economiei și relațiilor internaționale continuă să fie o preocupare majoră. Europa se confruntă cu o continuare a fluxului de imigranți, iar gestionarea acestei probleme rămâne un subiect controversat în cadrul Uniunii Europene. Întreaga Europă se confruntă cu consecințele pandemiei de coronavirus, inclusiv restricții stricte impuse pentru a controlul virusului și eforturile pentru vaccinare. În multe state europene au avut loc alegeri locale sau naționale care au produs schimbări semnificative în conducerea politica locală sau națională. Aceste evenimente reflectă doar câteva aspecte ale politicii europene actuale, iar contextul politic poate varia semnificativ de la o țară la alta. Din punct de vedere economic, Europa se confruntă cu o serie de provocări și schimbări importante. Impactul economic al pandemiei de coronavirus a fost un șoc pentru Europa, cu recesiune în multe țări și efecte negative asupra piețelor financiare și locurilor de muncă.
Guvernele din Europa au adoptat diverse măsuri pentru a sprijini economia, inclusiv programe extinse de ajutoare sociale și investiții masive în infrastructura și sectoare cheie. Europa continuă să fie una dintre cele mai mari regiuni comerciale din lume, însă contextul global al comerțului este influențat puternic atât de relațiile comerciale transatlantice precum și de tensiunile comerciale cu alte regiuni ale lumii. În ultimii ani, preocuparea pentru protecția mediului s-a intensificat considerabil și multe state europene au adoptat politici orientate către reducerea emisiilor poluante și promovarea energiei regenerabile. Aceste sunt doar câteva exemple ale aspectelor economice curente care afectează Europa, dar ce m-a pus pe gânduri a fost când am văzut că marele constructor de mașini Volkswagen, se pregătește să părăsească scena europeană. Vă dați seama: Volks- popular, wagen- automobil. Automobilul popular, un gigant care a făcut istorie Europei. Asta înseamnă mii de salariați pe străzi alături de mii de oameni care au emigrat pe acest continent. Dar cui îi pasă, politicienii scriu cărți despre cine sunt ei și ce au făcut ca să ajungem aici.
De-a lungul istoriei, multe mari firme au decis să părăsească țara de origine, din diverse motive. Iată câteva exemple notabile. Deși Apple a fost fondată în Statele Unite, o mare parte din producția sa a fost externalizată în China și alte țări. Motivul principal este că costurile de producție sunt mult mai scăzute în aceste regiuni, iar China oferă o infrastructură puternică pentru fabricarea electronicelor. Compania Boeing a relocat o parte din producția sa în afaceri externe, cum ar fi în Brazilia și în anumite țări din Asia de Sud-Est. Motivele includ costurile de producție și atracția unor piețe noi pentru avioanele comerciale. Ford a început să producă mașini în Mexic pentru a beneficia de costuri de muncă mai mici și pentru a mări competitivitatea pe piața auto. Acest lucru a stârnit controverse în SUA, deoarece a dus la pierderi de locuri de muncă. De asemenea, G.M. a transferat o parte din producție în Mexic și alte țări, motivată de reducerea costurilor de producție și de căutarea unor piețe în expansiune, dar a fost criticată pentru impactul asupra locurilor de muncă din SUA. Această bancă, HSBC, a decis să mute sediul central din Regatul Unit în Hong Kong, în principal din cauza taxelor mari și a reglementărilor stricte din UK, căutând un mediu de afaceri mai favorabil. Compania finlandeză Nokia care a fost un lider pe piața telefoanelor mobile, a mutat producția în China și alte țări asiatice pentru a reduce costurile și a se adapta la cerințele globale. Aceste decizii sunt, în general, motivate de dorința de a reduce costurile de producție, de a accesa piețe noi sau de a beneficia de condiții mai favorabile de reglementare fiscală. Cu toate acestea, plecarea companiilor din țările lor de origine poate fi o lovitură asupra economiilor locale, conducând la pierderi de locuri de muncă și la alte efecte negative.
Trăiască politica înțeleaptă a Europei și fabrica de eroi!
