Relevant pentru Cultura de la Gârla Mare este descoperirea Tezaurului de podoabe din aur de la Ostrovu Mare ((jud. Mehedinţi), scos la lumină înainte de anul 1921. Deoarece de la descoperire şi până la achiziţionarea sa de către dr. George Severeanu a trecut pe la mai mulţi proprietari, nu se cunoaşte cu exactitate structura sa iniţială. Totuși s-au păstrat până astăzi 46 de obiecte care, prin ornamentul şi tehnica lor de execuţie, aparţin artei din perioada de mijloc a epocii bronzului (începând de la sfârșitul mileniului al treilea î.Hr.); orizontul Ostrovul Mare-Ţufalău. Tezaurul este format din „Inele de buclă „en Coeur” (10 exemplare), dintre care unele sunt simple, din bară profilată îngroşată spre extremităţi, iar altele au un ornament longitudinal din linii incizate oblice paralele ori virgule (înălţime-între 1,50-2,43 cm; diametru-între 1,10-1,94 cm; greutate-între 4,670-10,610 g), din brăţări cu capetele depărtate (trei exemplare), realizate din sârmă groasă neuniformă, îndoită la mijloc şi uşor aplatizată în această zonă (capetele libere sunt depărtate şi subţiate; Diametru-6,20 cm; 6,50 cm; 6,80 cm.; Diametru (sîrmă)-0,20 cm; 0,27 cm; 0,29 cm.; Greutate-26,000 g; 24,940 g; 36,410 g.) și falere mari (trei exemplare) din tablă subţire de aur (aplice), puternic bombate, ca nişte boluri, cu marginile uşor răsfrânte pentru a se fixa pe un suport mai dur şi subliniate de un şir de bastonaşe oblice „au repousse”. Au un decor bogat, compus din simboluri solare, de „C”-uri şi spirale continue din puncte „au repousse”, organizat în cercuri concentrice în jurul unui umbo central. De remarcat atât execuţia liberă a desenului, cât şi fineţea acestuia. Se poate remarca symbolic cei patru stâlpi din cele patru zări care susțin cerul și central susțin Soarele. (Diametru-6,60 cm (fiecare); înălţime-1,55 cm (fiecare); greutate-9,260 g; 9,740 g; 8,320 g). Mai sunt și Falere mici (30 exemplare), identice ca manieră de execuţie şi formă cu cele mari, varietatea simbolurilor solare întâlnite fiind însă mult mai mare: două au un decor cruciat, şapte au ornamentul alcătuit dintr-un registru de cinci „S”-uri, două grupuri de câte trei falere având câte şase şi, respectiv, şapte asemenea motive decorative; 15 exemplare sunt decorate pe faţă cu câte patru „C”-uri întoarse spre interior (înălţime-între 0,50-1,10 cm; diametru-între 3,30-4,00 cm; greutate-între 2,170-3,410 g.”). Simbolul „valului curgător” (potop planetar) și simbolul „lumii încârligate” (care ne ține prizonieri ai unui destin, legat de timp) sunt prezente pe aceste falere de aur.
Tezaurul de la Ostrovu Mare prezintă și patru brățări sau aplice) de pus în păr (ca diademe) cu câte două frunze de laur (dafin) din aur. Frunza era simbolul vieții (omul apare ca lăstar, crește ca frunză și apoi, în toamna vieții, cade spre pământ, urmând să renască iar și iar, ca o nouă frunză, poate pe același ram, în Pomul Vieții), iar coroanele regilor geto – traci ce erau făcute din frunze de aur (precum coroanele sportivilor făcute din frunze verzi – viață) reprezentau un simbol al înțelepciunii despre „Ce este viața cu adevărat”, acumulată în mai multe vieți. De aceea este păcat să nu folosim talentele pe care le avem, pentru că ele sunt rezultatul mai multor vieți de muncă într-un domeniu. Ceea ce este „scris” în aur, în marmură, în materiale scumpe și cu un preț semnificativ, trebuie să treacă veacurile și mileniile, către cei care trebuie să le înțeleagă, acestea având o mare importanță pentru întreaga omenire. (G.V.G.)
