O echipă de arheologi de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova chemată să intervină preventiv pentru o anumită locație, a făcut o descoperire remarcabilă în localitatea Păulești, din Prahova, scoțând la lumină morminte datând din epoca bronzului. Săpăturile acestora ce s-au desfășurat între aprilie și mai 2024 au scos la iveală trei tumuli (movile funerare), în care au fost identificate patru morminte vechi de aproape cinci milenii. „Peste 600 de movile din pământ („tumuli”), au fost ridicate de către comunitățile umane aflate la începutul epocii bronzului. Tumulii sunt monumente funerare construite din pământ în care erau îngropați oamenii acum aproape cinci milenii, după un ritual specific comunităților umane din acea perioadă. În secolele recente aceste câmpii au fost exploatate agricol, iar în prezent devin terenuri deschise investițiilor industriale sau imobiliare, dar și pentru amenajarea unor centrale solare.
În aceste situații, arheologii intervin pentru a salva patrimoniul arheologic și cultural reprezentat de aceste monumente care sunt expuse distrugerilor”, au precizat arhologii de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova. În acest context, arheologii intervin pentru a proteja și salva patrimoniul arheologic și cultural amenințat de dezvoltările moderne. Echipa de arheologi condusă de Alin Frînculeasa, alături de Octav Negrea, Claudia Dumitrescu și Eduard Ghinea, de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, a efectuat săpături în cei trei tumuli cu înălțimi cuprinse între 0,6 și un metru și diametre între 25 și 35 de metri. În aceste movile au fost descoperite patru morminte de înhumație. „…unul în prima movilă, două în cea de-a doua, ultimul în tumulul numărul trei. În prima movilă a fost descoperit un mormânt atribuit unui adult de sex masculin. În cea de-a doua movilă, care avea înălțimea de circa un metru și diametrul de 30 metri, în unul din morminte atribuit unui copil au fost descoperite două inele de buclă, realizate din argint, și doi bulgări de ocru, dintre care unul de culoare mov, iar celălalt roșu”, adaugă arheologii prahoveni. În celălalt mormânt a fost descoperit un individ adult așezat lateral, o poziție de înmormântare a corpului mai puțin specifică în cazul tumulilor cercetați în zonă. „În movila trei a fost cercetat un mormânt de adult, individul având o constituție fizică masivă, așezat în poziție specifică, care avea depus în apropierea umărului stâng un bulgăre de ocru roșu, o vopsea naturală care simboliza în epoca respectivă putere și vitalitate. Cercetările de la Păulești vin să completeze informațiile legate de populațiile și comunitățile umane care au locuit și trăit în această zonă în preistorie”, au mai spus specialiștii prahoveni. Movilele de pământ aflate pe câmpurile care mărginesc DN1, pe tronsonul Ploieşti-Câmpina sunt morminte vechi de mii de ani, ridicate în epoca bronzului, în perioada 3300 – 2500 î.Hr.. Informaţia a fost furnizată de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova care a deschis deja mai multe situri arheologice pentru studierea acestor tumuli.
O echipă coordonată de către arheologul Alin Frînculeasa de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova a demarat cercetări arheologice și pe raza localităţii Târgşoru Nou, comuna Ariceştii Rahtivani (jud. Prahova), fiind vizate în special ridicăturile de pământ din zonă (posibili tumuli funerar). Unul dintre tumulii de la Târgşoru Nou avea diametrul de circa 30 de metri şi înălţimea de circa un metru. Intervenţia arheologică a urmărit salvarea acestui sit prin cercetarea integrală şi recuperarea informaţiilor de natură istorică, dar şi a patrimoniului arheologic. „La baza tumulului se afla săpată groapa funerară în care era aşezat un copil, depus conform ritualului specific epocii, adică dorsal, cu membrele inferioare strânse şi căzute în lateral. În zona craniului, dar şi pe calotă au fost identificate urme de ocru roşu (vopsea naturală). Înmormântarea unui copil într-un tumul a cărui construcţie implica mult efort şi coeziune socială arată importanţa acestei persoane, dar şi a familiei sale în cadrul comunităţii din care provenea”, explică cercetătorii M.A.P. Având o vechime mai mare de cinci milenii şi origini în stepa de la nordul Mării Negre, astfel de monumente funerare împânzesc zonele joase de câmpie. În judeţul Prahova sunt identificaţi peste 600 de tumuli dispuşi atât în bazinul râului Prahova (SV judeţului), cât şi în al râului Cricovul Sărat (SE judeţului) și Teleajen. În ultima perioadă, datorită dezvoltării zonei aflate la nord de municipiul Ploieşti, au fost cercetate 40 de astfel de situri dispuse pe raza localităţilor Ariceştii Rahtivani, Băicoi, Florești, Păuleşti, Blejoi, Ploieşti, Târgşoru Nou, Târgşoru Vechi, Nedelea, Strejnicu, Stoenești. Au fost descoperite numeroase morminte cu inventare spectaculoase, instituţia din Ploieşti fiind deţinătoarea celui mai important patrimoniu legat de acest fenomen funerar. O echipă de arheologi de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova condusă de Alin Frînculeasa, din care au făcut parte Octav Negrea, Eduard Ghinea și restauratorul Claudia Dumitrescu, a realizat săpături arheologice preventive în Ariceștii Rahtivani, o localitate foarte bogată în astfel de obiective arheologice, pe raza acesteia fiind identificați peste 120 de tumuli. A fost excavat un tumul parțial distrus în care a fost descoperit un mormânt, care după studiul materialului osteologic conservat, poate fi atribuit unei persoane subadulte (adolescent). Individul era înmormântat conform standardului funerar specific primei jumătăți a mileniului al III-lea î.Hr., cultura Iamnaia. Nu a avut inventar, ci doar un bulgăre de ocru roșu (argilă bogată în oxizi de fier) depus în apropierea umărului stâng.
Pe raza comunei Ariceștii Rahtivani (Aricești, Nedelea, Târgșoru Nou, Stoienești) au fost cercetați până în prezent în jur 20 de tumuli, localitatea devenind foarte cunoscută în mediul științific din România, dar și în Occident. Poate vă întrebați de ce la aceste morminte inventarul funerar era atât de redus și conținea în marea majoritate doar un colorant natural roșu (ocru). În cartea mea „Geții Roșii” am dezbătut subiectul sacrificiilor de sânge făcute în trecut. Fierul din sângele uman poate face „pasul la histerezis” în cazul unei furtuni magnetice și poate opri inima unor viețuitoare. De aceea există în calendarul creștin perioade de post în care ar trebui să fim mai „anemici” pentru a fi feriți de acest fenomen ce se poate întâmpla odată la câteva mii de ani. „Câmpul Morților” aflat în jurul Ploieștiului (jud. Prahova) mai ascunde încă multe taine… (G.V.G.)
Lasă un răspuns