Ostrovul este singura insulă locuibilă de pe cursul râului Olt din România. Această insulă adăposteşte o comoară spirituală, respectiv Mănăstirea Ostrov, primul lăcaş de măicuţe din țara noastră. Totodată, schitul ascunde un adevărat tezaur. Este vorba despre o icoană făcătoare de minuni. Schimnicii și sihaștrii se ascundeau în grote sau în codrii întunecați, căutând loc liniștit pentru rugăciune. Tot astfel au căutat loc sfânt pe această insulă protejată de apele râului Olt. Staţiunea Călimăneşti-Căciulata-Cozia din județul Vâlcea este cunoscută, în special, pentru izvoarele sale minerale cu care s-a tratat şi împăratul francez Napoleon al III-lea. Totuși, emblema aşezării de pe malul râului Olt, la ieșirea din Defileul „Turnu Roșu” – Cozia este dată de cele patru vestite mănăstiri aflate la poalele munţilor: Cozia, Turnu, Stânişoara şi Ostrov. Există o veche legendă despre Insula Ostrov (ostrov = insulă aluvionară, insulă pe apă curgătoare) din orașul Călimănești.
Legenda spune că, în jurul anului 1250, un țăran fusese prins pe insuliță de revărsarea râului în urma unor ploi torențiale. Acesta, rugându-se, a promis că va înălța pe acel loc un lăcaș de cult dacă nu va pieri în torent. Reușind să scape de furia apelor, își ține promisiunea față de Dumnezeu și ridică pe insulă o biserică din bârne de lemn. Această mănăstire a fost rezidită pe locul unei biserici mai vechi, din secolul al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea, undeva între anii 1520 – 1521, fiind o ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab și a soției sale Despina. Biserica a fost sființită nezugrăvită, iar apoi pictura a fost executată în perioada 1752 – 1760. Tot atunci în aceeași perioadă, pisania veche a fost înlocuită cu o pisanie în limba română cu litere chirilice. De remarcat în arhitectura interioară tâmpla aurită din lemn de tei veche de când biserica, de asemenea icoanele împărătești și Icoana Maicii Domnului, restaurată în 1791 de către un cunoscut zugrav de biserici al locului, Ioan Zugravul. De asemeni, fără a minimaliza restul de valori, sunt trei icoane ale „Sfântului Nicolae”, „Coborârea de pe cruce” și „Sfântul Sava”, icoane de o mare valoare artistică din perioada de început a bisericii și care acum se află în custodia Muzeului de Artă al României din București. Schitul, de-a lungul vremii se mai remarcă prin lucruri importante petrecute aici și care au marcat istoria pământului românesc. Fiind schit de călugărițe de pe la 1522 până în 1890, aici s-au călugărit soția lui Neagoe Basarab, Doamna Despina, cu numele de Platonia și mama lui Mihai Viteazul cu numele de Teofana. Schitul Ostrov este primul așezământ monahal de pe teritoriul actualei Românii pentru călugărițe, lucru remarcat în istoricul schitului afișat la intrare. Mulți călugări care își doreau liniște au fost atrași de insula din Călimănești. Pelerinii pot merge la mănăstirile de la poalele Munților Cozia, în județul Vâlcea. Mitropolitul Olteniei a spus despre această zonă că este un adevărat Ierusalim al țării noastre.
Această insulă este văzută ca o arcă plutind pe ape, unde Dumnezeu a vrut să aibă un lăcaș de cult, numit chiar „Biserica dintre Ape”. Există o poveste în fiecare colț al schitului, dar și pe insulă, dar și o minune atribuită Icoanei Maicii Domnului „Hodighitria”. Aceasta se află în fața catapetesmei din naosul bisericii din fața biserici. În anii 1979-1980, când s-a început construirea barajelor hidroelectrice de pe râul Olt, întreaga insulă, cu tot ce era pe ea, a fost la un pas să fie înghiţită de ape. Călugării de la Cozia şi preoţii Vâlcei s-au rugat de Elena Ceauşescu, soția dictatorului, să salveze mănăstirea şi parcul deondrologic, dar ea a refuzat. Când a plecat de la Ostrov, unde fusese în vizită de lucru, soţia dictatorului a avut un accident de maşină. Ajunsă la spital, a avut un vis premonitoriu. Ce anume a visat nu se ştie, dar imediat a ordonat ca insula să fie înălţată cu şase metri, pentru a fi salvată din calea apelor. Numai că, în procesul de înălţare, tot ce era pe insulă s-a năruit, inclusiv grădina cu smochini, lămâiţe şi stejari bătrâni, știrbindu-i farmecul de altădată. Doar biserica a supravieţuit și s-au replantat arbori și flori. Aproape fiecare colţ al Ostrovului are o poveste cu deznodământ divin, iar în „Cartea de Onoare” a mănăstirii zeci de oameni au povestit minunile de care au avut parte în urma vizitei la mănăstirea dintre ape. Toate, zic ei, au fost posibile datorită icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, „Hodighitria“. Icoana datează din secolul al XVI-lea şi a aparţinut familiei domnitorului Neagoe Basarab. Minuni, peste minuni…
Oltul, râul pe care „plutește” insula Ostrov, este unul din cele mai importante râuri din România. Acesta izvorăște din Carpații Orientali, mai precis din Munții Giurgeu, de acolo de unde aceștia intră în contact cu Munții Hășmaș prin Trecătoarea Oltului. Râul Olt curge prin mai multe județe, precum Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt și Teleorman. Oltul se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele, la Islaz. Parcurge un traseu complex, trecând prin Depresiunea Ciucului, Depresiunea Brașovului, Depresiunea Făgărașului, Defileul Turnu Roșu-Cozia, Subcarpații și Podișul Getic, Câmpia Română. Pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare. Are o lungime de 615 km. În zona Defileului Turnu Roșu, are loc fenomenul de captare, adică „Oltul muntean”, având un bazin mai coborât, ajunge prin eroziune regresivă, să atragă apele „Oltului transilvănean”, mărindu-și astfel bazinul și debitul. Există curse cu un vaporaș care vă poate purta prin toate aceste locuri pline de istorie. Nu trebuie decât puțin timp liber și puțin curaj să treceți apele spre mănăstirea Ostrov, cea mai veche mănăstire de maici din România și insulă de spiritualitate… (George V. Grigore)
Lasă un răspuns