Albert Pike a fost un avocat, militar, scriitor. Născut: 29 decembrie 1809 Boston, Massachusetts, Statele Unite. Scrisoarea lui din anul 1871 și astăzi ne dă fiori. „Primul război mondial trebuie creat pentru a permite Iluminaților sa răstoarne puterea țărilor în Rusia si pentru a face din acea tara o fortăreața a comunismului ateu. Divergentele create de către agenții „Iluminați” între imperiul britanic si cel german vor fi folosite pentru a porni acest război. La finele acestui război va fi construit comunismul, iar acesta va fi mai apoi utilizat pentru a distruge alte guverne si pentru a slabi religiile. Al doilea război mondial trebuie inițiat prin exploatarea diferențelor între fasciști si sionismul politic. Acest război trebuie condus de așa natura încât nazismul va fi distrus iar sionismul politic va fi întărit in așa măsură încât forța sa va permite instituirea unui stat suveran Israel in Palestina. În timpul celui de-al doilea război mondial, comunismul internaționalist trebuie sa devină atât de tare încât sa contrabalanseze Creștinismul, care atunci va fi limitat si ținut in șah pana la momentul in care vom avea nevoie de acesta pentru cataclismul social final.
Al treilea război mondial va trebui creat prin exploatarea disensiunilor create de agentura Iluminaților între sioniștii politici si liderii lumii islamice. Războiul trebuie condus în așa fel încât islamul si sionismul politic să se distrugă reciproc. In acest timp celelalte națiuni ca întotdeauna divizate in aceasta chestiune vor fi obligate sa lupte până la completa lor epuizare fizică, morală, spirituală și economică. Vom dezlănțui nihiliștii și ateiștii si vom provoca un formidabil cataclism social, care prin întreaga sa urâțenie va arata națiunilor efectul ateismului absolut, originea sălbăticiei și a celui mai sângeros cataclism”.
Natura umană și viața în general văzută prin ochii unui particular, apoi mă gândesc la un eseu publicat în februarie 1982 în jurnalul ebraic Kivunim (Direcții) scris de Oded Yinon. Oded Yinon a fost un consilier de grad înalt al Ministerului de Externe. Planul Yinon, detaliat într-un eseu intitulat „Strategia Geografică a Israelului pentru Anul 2000″, propune o abordare geopolitică pentru consolidarea țării în regiunea Orientului Mijlociu. În acest eseu este sugerată dezintegrarea țărilor arabe în mici entități etnice, sectare sau tribale, pentru a slăbi puterea acestora și a crea un mediu favorabil pentru expansiunea israeliană.
Mai propune promovarea independenței kurzilor, mai ales în Iran, pentru a destabiliza eforturile lor de dezvoltare regională și pentru a le folosi ca aliați împotriva altor state arabe. Apoi trebuie evidențiată importanța controlului israelian asupra resurselor naturale, cum ar fi apa și petrolul, din regiunea Orientului Mijlociu, pentru a sprijini dezvoltarea economică a Israelului și pentru a menține o superioritate strategică. Se sugerează crearea de entități semi-autonome bazate pe afilieri religioase sau tribale în regiune, pentru a submina unitatea politică și pentru a descuraja formarea unor state stabile și puternice. Încă o dată spun, Planul Yinon este un eseu scris de un jurnalist israelian și nu a fost adoptat oficial de guvernul israelian. A fost criticat de mulți pentru ideile sale belicoase și pentru implicarea în destabilizarea regiunii. Dar în ficțiunea literară pot apărea elemente de realitate și pot fi utilizate pentru a da viață și autenticitate poveștilor și personajelor. Adesea, scriitorii se inspiră din lumea reală și pot include evenimente, locuri sau personaje reale în poveștile lor. Această combinație între ficțiune și realitate poate crea o atmosferă captivantă și credibilă pentru cititori. De exemplu, un autor poate folosi un cadru istoric real pentru a situa o poveste fictivă sau poate crea personaje bazate pe oameni, reale, dar să le dezvolte ulterior în moduri imaginare. Această îmbinare a ficțiunii și realității poate da naștere la povești fascinante și memorabile. Din scrisoarea lui Albert Pike din anul 1871: „Dacă declanșarea celui de-al treilea război mondial va fi permisă, devastarea va fi atât de mare încât internaționaliștii vor ajunge să susțină că doar un guvern mondial susținut de o forță internațională de poliție va rezolva diversele probleme naționale și internaționale, făcând imposibile noi războaie. Argumentul va părea logic pentru mulți oameni…” (Fața ascunsă a istoriei moderne, p. 553)
Dar să fie pace!
