Pot spune că fiind candidat la examenul de admitere la facultate, în anii 80, am trecut pe lângă Muzeul Militar Național, iar prezența în curtea acestuia a statuilor de conducători, a tancurilor și a altor mașini de război, mi-a atras atenția imediat. Târziu, după Revoluție, am ajuns să vizitez sălile sale, cu obiecte încă din preistorie, expuse în lumina reflectoarelor. Dedicat acestui domeniu mai special, al luptei unui popor pentru libertate, muzeul este bine dotat și pune în valoare calea aleasă și strategia folosită. Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat joi, pe 7 decembrie 2023, la evenimentul dedicat împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Muzeului Militar Naţional, că Armata, alături de Biserică, reprezintă cei doi stâlpi de bază ai naţiunii. El a mai spus că pentru militarii, Muzeul Militar „Regele Ferdinand I” este ca o biserică, pentru că intrăm acolo şi putem să simţim spiritul ostaşului român, putem să simţim dovada lui de sacrificiu în toate momentele importante când a fost chemat să se sacrifice pentru ţară. „Armata, alături de Biserică, reprezintă cei doi stâlpi de bază ai naţiunii. Faptul că prin această emisiune numismatică, Banca Naţională este încă o dată alături de instituţia militară, reprezintă nu doar un moment de atracţie pentru colecţionari ci este un moment de recunoaştere a legăturii dintre instituţiile statului român şi Banca Naţională, care, trebuie să recunoaştem, este o instituţie care a a avut un aport deosebit în tot ceea ce a însemnat evoluţia statului român”, a spus Nicolae Ciucă în discurs. Liderul liberal şi-a exprimat convingerea că „în aceşti 100 de ani au reuşit să creeze o coerenţă pentru tot ceea ce înseamnă pasiunea pentru istorie în general şi pentru istorie militară, în mod special”.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, prezentat de către Ion Oprişor, Consilier Prezidenţial – Departamentul Securităţii Naţionale, că Muzeul Militar Naţional are menirea de a păstra vii în memoria naţională victoriile şi jertfa militarilor români pe câmpul de luptă în cele două conflagraţii mondiale. „Astăzi sărbătorim cu multă emoţie împlinirea unui secol de la înfiinţarea Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, edificiu care oglindeşte faptele de arme ale ostaşilor noştri şi o parte esenţială a istoriei poporului român şi a devenirii României moderne.
Instituţie reprezentativă a Armatei României, Muzeul Militar Naţional are menirea de a păstra vii în memoria naţională victoriile şi jertfa militarilor români pe câmpul de luptă în cele două conflagraţii mondiale, precum şi greutăţile vremii, pe care înaintaşii noştri le-au înfruntat pentru ca noi să putem trăi într-un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, a spus preşedintele în mesaj. Şeful statului a arătat că „drumul care a precedat fondarea Muzeului a fost unul presărat cu hotărâre şi devotament” (…) „Între 1914 şi 1923, de la propunerea unei secţii militare în cadrul Muzeului Naţional până la Înaltul Decret Nr. 6064 din 18 decembrie 1923 al Regelui Ferdinand I, acest parcurs ilustrează perseverenţa şi abnegaţia elitei vremii de a reflecta istoria militară a poporului român şi de a transmite mai departe urmaşilor eroismul şi valorile naţionale”, a mai spus preşedintele.
Klaus Iohannis a subliniat că „înfiinţarea Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” la începutul secolului al XX-lea face parte dintr-un amplu fenomen cultural şi istoric de recunoaştere şi apreciere a militarilor români de către elita politică şi societatea civilă”. „Atunci au fost ridicate multe dintre edificiile culturale şi monumentele istorice care păstrează vie legătura dintre bravii noştri înaintaşi şi tinerele generaţii”, a spus şeful statului. Klaus Iohannis a salutat implicarea Băncii Naţionale a României în celebrarea acestui centenar. „De-a lungul timpului, Banca Naţională a susţinut constant iniţiativele care evidenţiază tradiţiile şi valorile istorice şi culturale ale poporului român. Colaborarea dintre Muzeul Militar Naţional şi Banca Naţională a României ne aduce astăzi la vernisajul unei expoziţii dedicate aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Muzeului şi ne face martori la lansarea unei noi emisiuni numismatice, o monedă de argint care va intra în patrimoniul numismatic naţional”, a ţinut să precizeze preşedintele. Iohannis a felicitat „în acest moment aniversar important, personalul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” şi al Armatei României pentru eforturile de a păstra vie istoria militară a poporului român în conştiinţa naţională”. „De asemenea, felicit Banca Naţională a României pentru implicarea în acest eveniment şi pentru perseverenţa cu care susţine şi promovează valorile şi tradiţiile naţionale”, a transmis preşedintele în mesaj.
Istoricul Muzeului Militar Național ,,Regele Ferdinand I” a început în secolului al XX-lea și s-a caracterizat printr-o deosebită efervescență, lucru reflectat în tot ceea ce privește activitatea muzeistică din România. În aceste condiții, în anul 1906 a fost organizată la București o impozantă expoziție națională prilejuită de împlinirea a 40 de ani de la urcarea pe tron a principelui, viitor rege, Carol I. Cu această ocazie, în parcul ce îi poartă numele, au fost construite clădiri impunătoare care au adăpostit expoziția. Exponatele adunate în Muzeul Artileriei de la Arsenalul Armatei au reprezentat partea istorică a secțiunii militare, în care s-a dorit prezentarea materialului militar, puterea armată și întâmplările cele mai însemnate din istoria trecutului, mai ales evenimentele din ultimul război pentru neatârnarea națională. Imediat după Expoziția națională din anul 1906, mai multe inițiative solicitau înființarea unui muzeu național, ca instituție reprezentativă a armatei, cu rol distinct în educarea și instruirea publicului. La 19 ianuarie 1914, maiorul Radu R. Rosetti a trimis Ministerului de Război un Raport documentat prin care propunea înființarea unei secții militare pe lângă Muzeul Național ce se construia pe Șoseaua Kisseleff. Ca urmare a susținerii pe care acest proiect a avut-o din parte conducerii ministerului, prin Decretul nr. 1789 din 22 aprilie 1914 s-a hotărât ca la Muzeul Național să se înființeze secția militară în care se vor expune obiectele atingătoare de istoria militară a neamului.
La fondul inițial, între anii 1915 și 1916 s-au adăugat numeroase exponate obținute prin donație, cum ar fi colecția de armament și proiectile oferită de generalul Alexandru Tell sau drapelele batalioanelor de gardă civică din Galați. Izbucnirea Primului Război Mondial a reprezentat, pentru nou înființata secție militară, un adevărat dezastru, deoarece s-a dovedit că întreaga muncă depusă până atunci a fost zadarnică. La sfârșitul primei conflagrații mondiale, armata s-a reorganizat cu rapiditate, inclusiv în domeniul muzeografiei. Astfel, la 12 mai 1919, marele istoric Nicolae Iorga a adresat o scrisoare Marelui Cartier General prin care solicita ca armata să organizeze o secțiune militară la expoziția Ligii Culturale, care urma să fie organizată, în acel an, în localul școlii primare din strada Clemenței din București. În ciuda dificultăților întâmpinate, Ministerul de Război a numit o comisie formată din 6 ofițeri, sub îndrumarea colonelului Constantin Ștefănescu-Amza, care avea sarcina să amenajeze partea militară a expoziției Ligii Culturale. La 6 iulie 1919, în prezența regelui Ferdinand I și a reginei Maria, s-a deschis această expoziție care, în secțiunea militară, prezenta capturi din Primul Război Mondial, dar și câteva piese din Arsenalul Armatei care au scăpat de urgiile vremii. La 15 august 1919, expoziția Ligii Culturale și-a închis porțile, însă secțiunea militară a avut un succes deosebit, motiv pentru care generalul Ion Rășcanu, ministrul de Război, a hotărât înființarea muzeului militar. La sfârșitul aceluiași an, Ministerul de Domenii a cedat către Muzeul Militar, pe o perioadă de trei ani, Palatul Artelor din Parcul Carol, iar colonelul Constantin Ștefănescu-Amza a fost numit directorul nou înființatei instituții de cultură militară.
Perioada 1920-1923 a fost caracterizată prin eforturile susținute de a aduna, selecta și cataloga obiectele, precum și prin îmbogățirea fondului inițial prin achiziții dar, mai ales, prin donații. Evident, că nu era de acceptat o situație de provizorat, motiv pentru care ministrul de Război a înaintat Suveranului Raportul Nr. 520/1923, prin care se solicita înființarea oficială a Muzeului Militar. În urma acestui demers, regele Ferdinand I a semnat Înaltul Decret Nr. 6064 din 18 decembrie 1923 prin care Secția Militară, înființată prin Î.D. No. 1789 din 22 aprilie 1914, pe lângă muzeul național, se transformă în muzeul militar național, a cărui organizare a început în anul 1919, în localul cedat ministerului de războiu prin Î.D. No. 4836/919. În anul următor, au fost deschise, în mod oficial, porțile Muzeului Militar Național și s-a redactat primul regulament provizoriu de funcționare care, după ce a fost modificat parțial în anul 1925, a fost adoptat, în mod definitiv, prin Î.D. Nr. 1307/1928. Acest act normativ a rămas în vigoare, cu unele modificări, până în anul 1937, când a fost adoptată Legea de organizare și funcționare a Muzeului Militar Național. Îmbogățirea permanentă cu noi obiecte i-a obligat pe responsabilii din Ministerul de Război să găsească soluții în vederea reorganizării expoziției permanente. În aceste condiții, în anul 1935 a fost inaugurată o nouă clădire a bibliotecii muzeului și s-a construit o încăpere specială pentru secția de aviație, pentru ca în anul 1937 să se constituie secția intendență. Din păcate, însă, istoria Muzeului Militar Național s-a aflat sub semnul marilor ghinioane, generate de calamități naturale sau de subiectivismul mutării dintr-o locație în alta. Astfel, din cauza descărcărilor electrice, în dimineața zilei de 15 iunie 1938, s-a declanșat un puternic incendiu, în care au ars o mare parte din clădirea centrală, dar și unele colecții deosebit de importante. În aceste condiții, muzeul a fost închis, fiind necesari 19 ani până când instituția a fost pusă, din nou, la dispoziția publicului. În primăvara anului 1939 au început lucrările pentru restaurarea sediului, dar la 9 noiembrie 1940 a avut loc un cutremur de mare intensitate care, la rândul său, a afectat structura de rezistență a clădirilor.
Reconstrucția muzeului s-a încheiat la jumătatea anului 1942, în plin război, dar consiliul de conducere a hotărât că nu este oportună aranjarea obiectelor de muzeu, până ce nu se va clarifica situația internațională. Deoarece evacuarea obiectelor trena, la 5 mai 1943, Ministerul Apărării Naționale a dat ordin de demolare a clădirilor muzeului, precum și a celorlalte anexe. Oficial, s-a motivat că, în acel loc, urma să se ridice un important complex arhitectonic, care ar fi trebuit să cuprindă și Muzeul Militar Național. În fapt, se pare că adevărata cauză a demolării trebuie căutată în intenția germanilor de a lichida tot ce amintea de Primul Război Mondial și putea întreține o atmosferă antigermană. Abia la 15 septembrie 1950 s-a dat în folosința muzeului clădirea Societății sportive Înainte de pe Calea Șerban-Vodă nr. 213-217 și s-a încercat reorganizarea instituției conform orientărilor politice din acea vreme. Din păcate, nu s-a reușit închegarea unui muzeu, motiv pentru care, la 12 octombrie 1955, autoritățile de la București au atribuit un sediu provizoriu în fosta clădire a Ștabului domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza de pe bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 5-7.
Reorganizat conform ideologiei comuniste, muzeul s-a redeschis la 9 mai 1957 sub titulatura de Muzeul Militar Central. La scurt timp, însă, muzeul a fost mutat din nou, de data aceasta în clădirile fostei Școli de Infanterie și Cavalerie din București situată pe Dealul Spirii, mai exact pe strada Izvor nr. 137. În anul 1972 muzeul a fost închis pentru reamenajare, fiind redeschis la 3 martie 1975, într-o nouă concepție. Între anii 1984-1985, lucrările de la Centrul civic și actualul Palat al Parlamentului s-au apropiat de locul de dispunere al muzeului, motiv pentru care autoritățile au hotărât mutarea instituției și demolarea clădirilor de pe Dealul Spirii. La sfârșitul anului 1986, muzeul a fost mutat în fosta cazarmă a Regimentului IV Ilfov nr. 21, construită în anul 1898. Clădirile, în care se află dispus și astăzi Muzeului Militar Național, sunt pe strada Mircea Vulcănescu nr. 125-127, fostă strada Ștefan Furtună. Redeschis la 23 octombrie 1988, într-o expunere modernă, pe o suprafață de 22150 metri pătrați, formată din patru clădiri, cu un număr total de nouă etaje și un parc exterior de tehnică (artilerie, blindate, autovehicule, aviație și marină), reprezintă una din cele mai moderne și mai mari instituții muzeale din țară. În anul 2006, în conformitate cu Raportul Comandamentului Logistic Întrunit Nr. D.R. 1210 din 29.03.2006 și Rezoluția ministrului Apărării Naționale, Muzeul Militar Național a primit denumirea onorifică ,,Regele Ferdinand I”. Muzeul Militar Național se prezintă atât specialiștilor, cât și publicului, ca o parte a unui fenomen social, capabil de acțiune nu numai în sfera conservării culturii militare, ci și ca generator de cunoștințe influențând, de o factură pozitivă, dezvoltarea și explicarea fenomenului militar.
Momentul împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” a fost sărbătorit și prin lansarea de către BNR a unei monede de 10 lei, din argint, aniversară, cu aceată tema care va face interesul atât al colecţionarilor, cât şi a celor care iubesc istoria şi iubesc Armata română. Tirajul maxim pentru moneda aniversară e de 5.000 de piese, iar preţul de vânzare – 490 de lei, fără TVA, anunță BNR. Aversul monedei redă partea centrală a clădirii Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” din București, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2023”. Reversul monedei prezintă primul sediu al Muzeului Militar Național (Palatul Artelor din București), portretul Regelui Ferdinand I și inscripțiile „MUZEUL MILITAR NATIONAL”, „REGELE FERDINAND I” și „100 ANI”. Monedele din argint vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent și vor fi însoţite de broşuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Monedele din argint cu tema 100 de ani de la înființarea Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea lor în circuitul numismatic se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Cu ocazia celebrării centenarului Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Romfilatelia a lansat, pe data de 14 iulie 2023, o emisiune specială de mărci poștale intitulată „Ziua Mărcii Poștale Românești” (LP #2425). Această emisiune este compusă din patru timbre (48 x 33 mm) și a fost creată de George Ursachi. Timbrele reproduc arhitectura celor mai importante construcții asociate muzeului: primul sediu din Parcul Carol și clădirea actuală. Valoarea nominală a primului timbru este de 1,40 lei, reprezentând tariful de recomandare pentru scrisori expediate în interiorul României. Al doilea timbru are o valoare nominală de 19,50 lei, reprezentând contravaloarea expedierii internaționale a unei scrisori prioritare cu greutatea între 100 și 500 de grame. Celelalte două timbre prezintă două exponate din patrimoniul muzeului: Ceasul lui Alexandru Ioan Cuza și un detaliu al unei cromolitografii cu imaginea Regelui Carol I pe câmpul de luptă al Războiului de Independență din 1877. Acestea au valori nominale de 2,30 lei și 2,90 lei, reprezentând contravaloarea expedierii unui imprimat în interiorul României, respectiv a unei scrisori neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame. Poșta Română a achiziționat un total de 4.800 de mărci poștale din fiecare valoare nominală, disponibile în coli de câte 32 de timbre. În plus, emisiunea este completată de două FDC-uri (241 de seturi) și un album filatelic (268 de exemplare), care include un bloc filatelic special format din cele patru timbre nedantelate ale acestei emisiuni, alături de un bloc filatelic aniversar introdus în circulație cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la prima Expoziție Filatelică Română. Tirajul total am emisiunii a fost de 51.184 timbre paginate în coli de 32 de mărci poștale, 4.000 de minicoli de șase timbre cu trei tabsuri și 268 blocuri speciale de patru timbre nedantelate. Sărbătorită așa cum trebuie, ziua aniversară a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” ne aduce în atenție sacrificiul înaintașilor în apărarea fruntariilor țării noastre și pregătirea necesară continuă de care este nevoie. Cu onor și mândrie, simțim că aparținem de această țară și acest popor viteaz și mândru, că avem ce apăra, de la minunile naturii, la cele arhitecturale, spirituale și umane. (G.V.G.)
