În perioada 31 august – 3 septembrie 2023, s-a desfășurat la Slobozia un eveniment deosebit: „FarmConect – Târgul Agriculturii Românești”, ajuns la a doua ediție. Și în acest an, organizatori au fost specialiștii din conducerea Forumului APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România). Fermierul Nicolae Sitaru, președintele Forumului APPR, Alina Crețu, care deține funcția de director executiv, Cristina Cionga, consilier pentru relații guvernamentale și cooperare externă, au depus eforturi mari ca să facă posibil din nou acest eveniment remarcabil pentru agricultura din Valahia și nu numai. Reușita lor este cu atât mai evidentă dacă luăm în considerare că alte asociații și federații de fermieri nu au dat o mână de ajutor, deși cauza lor este unică și deci comună. „Aici, în centrul Bărăganului, Dumnezeu a dat o ploaie de 75 de litri pe metru pătrat cu o noapte înainte de începerea expoziției”, a spus Nicolae Sitaru. Și parcă i-am văzut pe fermierii noștri puțin mai relaxați. Era doar o iluzie…
O moacă verde din Austria a venit la Cluj la reuniunea comisiei europene pentru agricultură din Parlamentul European și a spus că noi, românii, nu trebuie să mai facem agricultură din moment ce ucrainenii vând așa de ieftin. Să luăm din Ucraina! De pe șase=șapte milioane hectare de cultură mare, România face irațional export de materie primă. Aleșii poporului se laudă că au ajuns pe locul întâi la export de cereale. Cum să concureze cu mastodonții din regiune – Rusia și Ucraina? Ca să aibă producții mari, România are nevoie de sisteme regionale pentru irigații inteligente. Ca să-și valorifice apoi deștept cerealele, România trebuie să-și dezvolte zootehnia și să-și construiască procesarea. Să facă măcar biscuiți și ulei. Nu se admit justificări aici pentru că au trecut trei decenii, cu 32 de miniștri la Agricultură. La discuția frontală cu fermierii trebuiau să vină premierul, președintele și ministrul Agriculturii. Toți trei în aceeași sală, sub aceleași tiruri, fiindcă la acel nivel se rezolvă strategiile din agricultură. „Noi suntem în tranșee!”, a avertizat de mai multe ori fermierul Teodor Ichim, un profesionist din județul Constanța.
Mahării s-au în lături și l-au delegat la Slobozia pe fermierul Costin Telehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, un om prea elegant ca să răspundă pentru inepțiile superiorilor. Ei trebuie să facă strategii, să coacă tactici, nu fermierii, fiindcă țara se află în război economic direct. Ei trebuie să construiască procesarea și zootehnia ca să nu mai exportăm subvenții și plusvaloare ca fraierii. Și ce a urmat m-a trezit și pe mine din toropeala momentului! Cu tot concursul unor „traderi” (ce cuvânt trendy!), cât se poate de români, cerealele din Ucraina au pătruns ca în varză prin România, afectând grav interesele cultivatorilor noștri de cereale. Costin Telehuz a spus că este secret de stat nivelul sprijinului acordat pentru Ucraina de către România, deși este vorba totuși de banii tuturor românilor. Fermierii s-au înfuriat și pe drept cuvânt. Bun, au admis fermierii, trebuie ajutată Ucraina, dar măcar să profităm și noi de conjunctura creată ca să ne consolidăm logistica și drumurile, care sunt vitale și pe timp de pace, și pe timp de război. Să facem măcar o parcare pentru tiruri în portul Constanța ca să nu mai stea șoferii la cozi interminabile. Și mai ales, să nu sacrificăm fermele noastre. Tânărul fermier Tiberiu Stan din județul Iași a arătat că oamenii noștri nu mai pot fi mințiți. „UE a intervenit în folosul procesatorilor occidentali și în detrimentul României. Noi nu avem suficientă procesare aici. Marfa din Ucraina ne-a inundat piața, taxele vamale au fost eliminate. Aici trebuiau ajustări locale. Procesatorul din vest a cumpărat marfă mult mai ieftină, iar afacerile noastre s-au dus în cap. UE nu a ținut seama absolut deloc de interesele noastre. Ne-a cerut ajutorul, am acordat sprijin, dar ne-a forțat la mai mult. Practic, noi am fost siliți să importăm războiul din Ucraina. Trebuie prelungită interdicția pentru importuri pe o durată nedeterminată. Europa trebuie să aibă aceeași legislație, dar noi vedem că este încurajat dublul standard. Este o ipocrizie dezagreabilă fiindcă excepțiile s-au creat numai pentru procesatorii din țările occidentale. Franța se face că nu înțelege afluxul uriaș de produse pe teritoriul țării noastre, dar, în același timp, aceeași Franță cumpără vinuri de la fermierii francezi, cheltuiește sume enorme pentru distrugerea vinurilor ca să salveze piața vinurilor. Iar francezilor li se pare absolut normal să vină brusc la noi milioane de tone de cereale ieftine, obținute cu costuri mult mai mici, în condiții tehnologice precare și chiar periculoase. Acesta este dublul standard și mesajul nostru trebuie să ajungă la Bruxelles.
Le-am oferit ucrainenilor tranzitul la un volum pe care nu-l putem duce, dar ne omoară pe toți. Guvernanții noștri spun că fac totul pentru fermierii occidentali și ucraineni, dar pentru noi ce fac? Vin alte cereale din Ucraina și noi importăm disperarea ucrainenilor. UE înseamnă unitate prin diversitate, deci fiecare stat trebuie respectat. De ce nu au fermierii români prioritate în portul Constanța? De ce să depoziteze ucrainenii cereale în România? Ridicarea taxelor vamale pentru Ucraina este un dezastru pentru noi. „Ce rost are să mai produceți voi? Luați din Ucraina”, a spus la Cluj o eurodeputată din Austria. Deci se poate ajunge la asemenea ipocrizie”.
Europa, dacă moare de grija Ucrainei, să poftească și să dea bani pentru modernizarea Portului Constanța. „Legislația europeană îi favorizează pe procesatorii occidentali. Deci nu putem vorbi de unitate europeană, este ipocrizie și dublu standard”, a adăugat Tiberiu Stan.
Teodor Ichim este un fermier consacrat, cuvântul lui are pondere printre fermierii noștri și nu numai. „România nu are procesare cât Ucraina, nu are procesare nici măcar cât Bulgaria. Bulgaria procesează trei milioane de tone de semințe de floarea-soarelui pe an. Pe vremuri, prelucra 2 milioane din țară și cumpăra un milion din România. Acum, Bulgaria cumpără semințe din Ucraina. Ce reprezentăm noi pentru adminsitrația din România?, a întrebat Nicolae Sitaru. Aseară nu mai puteam adormi. Și am răspuns cu o întrebare: Ce reprezintă fermierii ucraineni pentru Ucraina? România este în UE și ascultă de ordine. Ucraina nu este în UE și își reprezintă fermierii să exporte, așa cum trebuie. Fermierii români nu există. Îmi vine să plec din țara asta!”, s-a revoltat Teodor Ichim. Cum să concureze cu ucrainenii fermierul din Constanța unde nu plouă cu lunile? Și apa merge la vale prin Canalul Dunăre-Marea Neagră… „Se vede frumos din birou de la București, de la Bruxelles sau de la Washington, dar de la noi din tranșee se vede urât. Noi suntem în tranșee ca fermierii și soldații ucraineni, iar guvernanții trebuie să ne dea informații corecte, să ne sprijine din spate ca să rezistăm. Dacă murim noi, linia frontului se va muta spre vest. Toți eurodeputații veniți la Cluj au fost de acord că lucrurile așa stau. Va veni fenomenul ieftinirii artificiale și în Occident. Lăsați-ne să ne adaptăm, să construim spații de depozitare, altfel murim”, a adăugat Teodor Ichim.
Guvernanții noștri de toate culorile nu au timp să asculte vocile disperării… „Cel ce muncește ogorul său se satură de pâine, iar cel ce umblă după deșertăciuni este lipsit de minte”, scria Solomon (12,11). Știa el ceva. Nu cumva guvernanții noștri „umblă după deșertăciuni”? Organizatorii Muzeului Agriculturii Românești au afișat o veche vorbă românească: „Cine bea apă din pumni străini nu se satură niciodată”. Și e pusă cu tâlc la roata unui tractor de 100 de ani, produs de compania Deutz. Astăzi, aceeași companie germană face să zboare tractoarele Deutz. Noi ce am făcut cu Universalul nostru? L-am dat la topit și preferăm „să bem apă din pumni străini”…
Lasă un răspuns