Așa cum îi stă bine unei instituții culturale cu o istorie bogată, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București a susținut secția sa muzeală spre a vernisa o minunată „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, care se constituie în punctul culminant al unui proiect de doi ani prin care au fost restaurate costume importante pentru teatrul românesc. În urma îndrăznețului proiect au rezultat 38 de bunuri culturale din colecția Muzeului TNB, respectiv costume care au aparținut actorilor, artefacte și documente. Ziua aleasă pentru vernisaj a fost una simbolică, pentru că pe 27 martie se celebrează Ziua Mondială a Teatrului. Piesa centrală a expoziției a fost Rochia de argint atribuită Reginei Maria a României. O altă rochie de atunci a Reginei se află la Muzeul de Istorie al României. În cadrul proiectului coordonat de TNB s-au implicat alte patru instituții culturale românești: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și Biblioteca Națională a României. Specialiștii din fiecare instituție au colaborat îndeaproape pentru investigații fizico-chimice și activități de tratare, conservare și restaurare, operațiuni desfășurate în secțiile de restaurare și laboratoarele lor de specialitate.
Trei dintre obiectele expuse la Muzeul TNB au fost restaurate de Iolanda Turcu, expert restaurator textile de la Muzeul Național de Artă al României. Piesa centrala a expoziției – și „elementul” care a inspirat-o pe Mihaela Verman, muzeograf TNB să creeze conceptul curatorial – este o rochie spectaculoasă dintr-o țesătură cu fir de argint, brodată cu mătase și decorată cu pietre semiprețioase, paiete, strasuri și mărgele cusute manual, atribuită Reginei Maria, atunci principesă, purtată cel mai probabil în 1896 la încoronarea țarului Nicolae al II-lea al Rusiei. Restaurarea rochiei regale a fost realizată prin brodare manuală, cu materiale eterogene și dublată cu o țesătură din mătase. Din aprecierile contemporanilor, dar și din jurnalul personal, se cunosc preocupările Regina Maria pentru vestimentație. Își comanda toalete la diferite case de modă cunoscute, trecând chiar de multe ori peste restricțiile Regelui Carol I. „În tinerețe, idealul meu erau rochiile purtate de actrițele mari pe scenele pariziene. Nu mi dădeam seama că uneori mă îmbrăcam în chip prea arătos”, mărturisea peste ani Regina Maria. Astfel se explică și trena rochiei din expoziția Muzeului TNB care are peste patru metri lungime fiind realizată dintr-o țesătură cu fir de argint, brodată cu mătase. Prin intermediul restaurării rochia și trena și-a recăpătat strălucirea originară. În privința ornamentelor rochiei, forma și culoarea florilor – mov, culoarea preferată a Reginei – trimite subtil la culoarea florii de ciulin, vechiul simbol heraldic al Scoției, simbol integrat și Coroanei britanice.
Cel de al doilea element cu valoare istorică al expoziției muzeului TNB este o cămașă din mătase și dantelă purtată de actorul Eduard de Max (1869-1924), unul din cei mai de seamă tragedieni ai vremurilor trecute, în spectacolul „Britanicus de Racine” de la TNB. Pe lungimea mânecii și pe piept cămașa are ca ornamentate benzi cu motive florale tradiționale românești și mărgele decorative. Spectacolul „Britanicus de Racine” s-a jucat pe scena TNB-ului în anul 1904, când Eduard de Max a fost în turneu la București împreună cu Maria Ventura. Expoziția mai include și anumite costume parțiale purtate de actori renumiți ai teatrului românesc, precum George Vraca – o tunică purtată în spectacolul „Din jale se întrupează Electra”, care a avut premiera pe 22 decembrie 1943 și în care actorul a interpretat trei personaje: Ezra Manonn, Orin Manonn și Adam Brant. Mai sunt expuse costume purtate de Petre Liciu, Ion Manolescu, George Storin, C.I. Nottara, George Calboreanu, Ion Sârbul – o pelerină din catifea albastră cu blană purtată în spectacolul „Despot Vodă” de Vasile Alecsandri în 1927, Maria Filotti, Maria Giurgea – un costum de scenă purtat în spectacolul „Romeo și Julieta” din 1904, Constanța Demetriade, Agatha Bârsescu și Mihai Popescu, în diferite piese de teatru, unde au interpretat roluri de domni, domnițe, regi, prinți, sau alte personaje de importanță istorică.
În urma reconstrucției și reamenajării sediului Teatrului Național din București din 2015, când a devenit teatrul cu cele mai multe săli din lume (7 săli), Muzeului TNB i-a fost dedicat un spațiu de 650 mp în care spectatorii și vizitatorii au acces chiar de la intrarea principală a teatrului, din foaierul Sălii Mari. Muzeul TNB a trecut în ultimii ani printr-un amplu proces de reorganizare și reinventariere a colecțiilor pe care le deține. Datele rezultate în urma inventarierii arată că în colecția permanentă există 227 lucrări de pictură, 213 sculpturi, 500 lucrări de grafică, 157 de costume și accesorii, 390 de decorații și medalii, 150 obiecte personale ale actorilor, iar în depozitele muzeului se află numeroase afișe, fotografii și tipărituri care vor intra în fondul Bibliotecii Teatrului Național. Pentru vizitarea expoziției, se recomandă să se consulte pagina de Facebook TNB unde este anunțat programul muzeului.
Proiectul din care face parte și expoziția de la TNB a fost demarat în februarie 2020 și a beneficiat de o finanțare totală de 207.740 euro, fiind subvenționat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Printre beneficiarii indirecți se numără publicul larg, dar și regizorii, actorii, teatrologii, scenografii, creatorii de costume, istoricii și criticii de teatru din București și din țară, interesați în cunoașterea și studierea colecțiilor de artă și studenții universităților de arte.
Pentru a nu se pierde astfel de obiecte de tezaur artistic poate ar trebui ca și alte piese de costum și recuzită aflate încă în inventarele teatrelor din țară să fie scoase la lumină, restaurate și conservate, pentru generațiile viitoare și prezentate în muzee-expoziții din marile orașe (Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Constanța, Chișinău, etc.). Cei care s-au specializat în aceste domenii deosebite să ia inițiativa pe plan local sau național pentru demararea unor astfel de proiecte. La Studiourile din Buftea (jud. Ilfov) să se expună costumele și recuzita din filme celebre. Încă mai există costumele Fraților Buzești – o adevărată splendoare artistică – din filmul Mihai Viteazul. Le-am văzut și le-am purtat în ceva reclame actuale. Un muzeu al filmului românesc la Buftea este mai mult decât benefic. Cum avem Muzeul Satului atât de vizitat, putem avea Muzeul Filmului. Cu aparatura folosită, cu costumele restaurate, chiar cu statuile de ceară ale artiștilor români, ca la Madame Tussauds. Astfel ar reînvia într-un fel Amza Pellea, Jean Constantin, Draga Olteanu Matei, Tamara Buciuceanu etc…
Lasă un răspuns