Acum 45 de ani a apărut la editura Tehnică, cartea lui Frank Edwards „Farfuriile zburătoare o chestiune serioasă”. Îmi amintesc că am citit această carte animat de curiozitate și îmi amintesc că m-a convins în seriozitatea chestiunii. Rețin din această carte o poveste. Povestea miturilor Irlandeze. Ce ar data de acum 6000 de ani. În poveste se spune că într-o zi băștinașii care erau extrem de cruzi, au văzut o lance de foc care a aterizat pe pământ. Din lancea strălucitoare au coborât doi oameni frumoși cu barbă, care au început să-i învețe pe băștinași cum să mănânce, să se apere de boli, să-și construiască unelte de vânătoare. Dar băștinașii nu s-au putut schimba, au rămas tot atât de cruzi între ei pre cum îi găsise. De aceea, la un moment dat, acei oameni frumoși au luat lancea de foc și au plecat. Amintindu-mi de această poveste m-am gândit de ce acum apar (poate) „îngrijorări” la nivelul administrației SUA cu privire la OZN-uri. „De prea mult timp, stigmatul asociat OZN-urilor a stat în calea unei bune analize informaționale. Piloții au evitat să le raporteze și au fost luați în derâdere când au făcut-o. Oficialii Departamentului de Apărare au degrevat problema către eșaloanele inferioare sau au băgat-o sub preș cu totul, temându-se de o comunitate sceptică a securității naționale. Astăzi suntem mai conștienți. OZN-urile sunt neexplicate, e adevărat. Dar sunt reale. Trebuie să fie investigate. Și orice amenințări pe care le prezintă trebuie să fie neutralizate”, a declarat democratul André Carson, președintele Subcomisiei Camerei Reprezentanților pentru Contrainformație, Contra-terorism și Contra-proliferare. Să existe o legătură între răutatea care începe să înflorească pe plan mondial și aceste apariții „neexplicate”?
Există multe motive pentru care omul a rămas crud în decursul istoriei. Unul dintre motive ar putea fi supraviețuirea. În trecut, oamenii se confruntau cu obstacole dificile și amenințări constante pentru supraviețuire, cum ar fi lupta împotriva animalelor sălbatice sau competiția pentru resurse limitate. Aceste situații tensionate au putut să accentueze comportamentul crud al oamenilor în încercarea de a-și proteja propria viață și de a-și asigura existența.
În plus, factori precum puterea, dominația și controlul au jucat de-a lungul istoriei un rol important în comportamentul crud al oamenilor. De-a lungul anilor, oamenii au luptat pentru teritoriu, resurse și putere politică, ceea ce a dus la războaie, violență și brutalitate. Aspecte culturale și sociale au, de asemenea, influențat comportamentul crud al oamenilor. Normele sociale pot determina și justifica uneori violența sau tratamentul inuman al altor grupuri de oameni, de exemplu în timpul conflictelor etnice sau religioase. În plus, ideologiile bazate pe inegalitate și discriminare au putut promova și legitima actele crude împotriva anumitor grupuri sociale.
Putem spune că, de-a lungul istoriei, oamenii au evoluat și au încercat să se ridice deasupra comportamentului crud. În ciuda aspectelor întunecate ale istoriei noastre, umanitatea a obținut și progrese în direcția valorilor precum drepturile omului, pacea și egalitatea. Dar atunci când drepturile omului, pacea dar și egalitatea dispar, cineva încă mai întreabă: De ce…?
Încălzirea globală – O amenințare crescândă pentru viitorul nostru încălzirea globală este una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI și un subiect fierbinte în societatea noastră contemporană. Aceasta constă în creșterea în medie a temperaturilor globale ale atmosferei și a oceanelor terestre, rezultată din emisiile de gaze cu efect de seră provenite în principal din activitățile umane. Aceasta are un impact semnificativ asupra ecosistemelor naturale, biodiversității, economiei și vieții oamenilor în general. Principalul factor care contribuie la încălzirea globală este arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul și gazele naturale. Aceasta duce la eliberarea în atmosferă a cantităților mari de dioxid de carbon (CO2) și a altor gaze cu efect de seră. Aceste gaze acționează ca o pătură termică în jurul Pământului, reținând energia solară și provocând creșterea temperaturilor. Efectele încălzirii globale sunt deja vizibile în întreaga lume și includ creșterea nivelului mărilor și oceanelor, schimbări ale modelelor de ploi și temperaturi extreme, topirea ghețarilor și scăderea numărului de specii animale și vegetale. Aceste fenomene amenință ecosistemele fragile, agricultura, provoacă schimbări climatice dramatice și agravează fenomenele meteorologice extreme precum furtunile, secetele și inundațiile. Încălzirea globală are și un impact semnificativ asupra vieții oamenilor. Comunitățile vulnerabile din țările în curs de dezvoltare sunt cel mai expuse riscurilor, având resurse și infrastructură limitată pentru a-și proteja populațiile și mijloacele de subzistență. De asemenea, agricultura și disponibilitatea hranei pot fi puternic afectate, pe măsură ce modelele climatice se schimbă și condițiile devin extreme.
Există câteva conexiuni indirecte între războaie și încălzirea globală, care implică mai multe aspecte legate de impactul uman asupra mediului și utilizarea resurselor naturale. Iată câteva moduri în care războaiele pot contribui la încălzirea globală: 1. Consumul crescut de energie: Războaiele implică de obicei mișcări masive de trupe, tehnologie militară și echipamente care necesită cantități semnificative de energie pentru a fi operate. Utilizarea intensivă a echipamentelor militare și infrastructurii necesită adesea arderea de combustibili fosili, cum ar fi petrolul și gazele naturale, ceea ce duce la eliberarea de gaze cu efect de seră; 2. Efectul distructiv asupra infrastructurii: Conflictul armat poate duce la distrugerea sau deteriorarea gravă a infrastructurii prezente în zonele afectate. Reconstrucția necesită adesea utilizarea de resurse naturale precum lemnul, betonul și metalul, ceea ce poate duce la emisii suplimentare de gaze cu efect de seră în procesul de producție și transport; 3. Impact asupra ecosistemelor: Războaiele pot avea efecte devastatoare asupra ecosistemelor. Defrișarea pădurilor pentru a crea cale pentru mișcările militare sau utilizarea armelor chimice și explozibile pot avea impact negativ asupra biodiversității, capacității solului de a stoca carbon și distrugerea habitatelor naturale; 4. Poluarea și emisiile de CO2: Războaiele pot provoca și poluarea directă a aerului și apei prin arderea de combustibili fosili, explozii și incendii. Acestea pot contribui la emisiile de CO2, precum și la eliberarea altor substanțe chimice nocive în atmosferă și în mediul acvatic.
Este important să subliniem că nu toate războaiele au un impact semnificativ asupra încălzirii globale. Însă este evident că conflictele armate pot contribui într-o anumită măsură la intensificarea presiunii asupra mediului și la emiterea de gaze cu efect de seră. Dacă dorim să abordăm încălzirea globală, este esențial să promovăm pacea, dialogul și soluțiile pașnice pentru rezolvarea conflictelor, împreună cu măsuri concrete privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și utilizarea resurselor într-un mod mai sustenabil. Și da, este adevărat că bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki din august 1945 au avut un impact devastator asupra acestor orașe și a mediului înconjurător. Aceste evenimente tragice au provocat moartea a zeci de mii de oameni pe loc și sute de mii de persoane afectate de către radiațiile ulterioare. În plus, bombele atomice au generat distrugeri masive ale infrastructurii și a provocat incendii generalizate care au emis în atmosferă cantități semnificative de materiale radioactive și altor substanțe periculoase. Aceste substanțe au poluat solul, aerul și apa, având un impact semnificativ asupra ecosistemelor și vieții peste sute de ani. Radiațiile ionizante pot persista în mediu pentru mult timp, putând avea efecte negative asupra sănătății umane și a ecosistemelor. Ele pot cauza mutații genetice, dezvoltarea unor forme de cancer și alte afecțiuni în rândul populației expuse. Deși consecințele exacte pe termen lung ale acestor atacuri continue să fie evaluate, este evident că bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki au avut un impact semnificativ și durabil asupra mediului și asupra vieții umane în regiune. Aceste tragedii ne amintesc de pericolul armelor nucleare și necesitatea menținerii unei politici internaționale orientate către pace, reducerea arsenalului nuclear și combaterea proliferării armelor de distrugere în masă, în efortul de a proteja mediul și a evita dezastrele umane.
Voiam să leg acest articol de o descoperire arheologică din Antarctica în anul 1987, care a fost un eveniment extrem de interesant și surprinzător pentru comunitatea științifică și arheologică. În timpul unei expediții științifice, o echipă de cercetători a descoperit ruinele unei vechi civilizații sub gheața antarctică. Cine știe, poate sunt civilizații care vor să ne apere de noi. Să fie pace!
Lasă un răspuns