Domnule Vasile Bănescu, nu știu dacă vă pot numi frate întru Hristos (încep să mă îndoiesc tot mai mult că aparțineți lui Hristos în urma comportamentului dvs. anti-creștin), lăsând la o parte schimbarea datei Paștelui, poate avem onoarea să ne lămuriți și pe noi, creștinii-credincioșii-enoriașii Bisericii pe care ar trebui să o ocrotiți și sprijiniți, de ce o dezbinați cu atât de mult patos în loc de a o suda (cum ar trebui să vă fie și datoria). Cum v-ați coborât de atâtea ori de pe scaunul atotștiutorilor și al perfecțiunii pentru a vă bătători delicatele degețele tastând despre un Înalt Ierarh pe care îl comparați în mod continuu cu primitivii și necivilizații, vă rog să coborâți măcar o dată și la cârd-cireadă-ceată-turmă (nu știu ce rol avem noi, credincioșii de la Tomis, în acuta dvs. concepție) și să ne lămuriți de ce sunteți făuritor de tulburare chiar în săptămâna patimilor, moment în care ar trebui să învățăm cu toții cea mai importantă lecție a creștinismului (printre cei pe care îi răstignim cu cruzime și al căror sânge îl poftim cu balele curgând, poate fi chiar Dumnezeu, Creatorul și Dătătorul de Viață, Cel Care ne deschide ochii în fiecare dimineață și Care ne dă puterea; putere pe care, în loc să o folosim pentru a crea din darurile Sale, o folosim pentru a dezbina și a distruge).
Coborâți-vă din înaltul cerului, unde mândria vă oferă iluzia că ați fi, să ne lămuriți de ce la adresa altor ierarhi care au făcut greșeli și păcate mari (de la pedofilie până la blesteme și injurii) nu găsim la număr atât de multe comentarii și jigniri cum se găsesc la adresa I.P.S. Teodosie din partea „majestății voastre”! (sic!).
De ce nici măcar laudele/osanalele pentru biserica pe care o ocrotiți sau pentru P.F. Daniel nu sunt mai numeroase decât manifestările contra Ierarhului Tomisului?!
Ați afirmat că „nu sărbătorim o dogmă, ci o bucurie, Învierea Domnului”.
Nu știu cum percepeți dumneavoastră bucuria, domnule Bănescu, mai ales Bucuria Învierii Domnului [mai ales că sunteți protector (așa ar trebui – s. r.) al Bisericii Sale], dar vă aduc la cunoștință că nu se resimte nici pic de bucurie în cele trei-patru postări de pe pagina de facebook. Vă asigur că nu e pic de bucurie acolo!
Și că tot am adus vorba de vrednicul dumneavoastră șef, P.F. Daniel, care v-a pus pe locul în care sunteți cu un alt motiv și cu un alt scop, sigur nu pentru a scoate fumuri din mândrie pentru a intoxica și stârni enoriașii împotriva unui ierarh nevinovat care nu face decât să-și apere credința, vă aduc aminte de vorbele „domniei voastre” strigate cu aceeași poftă și ură ca în prezent, însă acuzatul fiind întocmai superiorul dumneavoastră de acum: „In bisericile și mânăstirile noastre observăm însă mai ales viermuiala suspectă a unor persoane extrem de active, a unor adevărați energumeni mânați fără milă de demonul șantierelor. Mi se pare teribilă această ispită a construirii exclusiv «în afară». Obsesia ridicării cu orice preț a catedralei mântuirii (colective?) a neamului mi se pare, și ea, un simptom îngrijorător în contextul evident al absenței bisericilor puțin mai modeste din noile sau extinsele cartiere urbane sau în cel al lăsării în paragină a refacerii picturii Bisericii Domnești din Curtea de Argeș și a multor mânăstiri din Bucovina, de care ni se amintește totuși constant într-un clip TV persuasiv. […] Clasica ierarhie ortodoxă în trei trepte (diacon, preot, episcop) e de mult desuetă în realitatea imediată a mediilor oligarhiei ecleziastice. Exista multe alte «trepte» neoficiale, dar atât de vizibile prin influența și aroganța, de la cea de portar al palatului patriarhal, la cea de preot-consilier pe problema nimicului absolut. […] Nepoți de preoți-profesori și de episcopi, oameni cu reale abilități de șofer, străbat rapid peste tot, frizând omniprezența în diverse sinecuri. […] Lipsa de discreție și tact, aroganța și mitocănia, alergia la intelectuali și pluralism religios, gluma groasă și vulgaritatea etalată dezinvolt în toate cele ale ei au ajuns să lipsească rarisim din portretul reușit al (prea) multor clerici, monahi sau nu”.
Nu știu cum din anii 2005-2007 până în prezent a crescut atât de multă dragoste față de B.O.R., mai ales că nu păreți deloc fluctuant. Aveți aceeași privire sumbră și aceeași purtare ezoterică, însușiri care nu ar trebui (cel puțin după opinia mea) niciodată încrucișate cu veselia Bisericii și dragostea lui Dumnezeu. Atingeți mai mult spre stăpân al întunericului decât spre al bisericii. N-aș zice că e întâmplătoare asemănarea fină cu actorul Tom Ellis, care l-a jucat pe Lucifer în serialul cu același nume.
I.P.S. Teodosie Îl iubește pe Dumnezeu și nu face decât să își împărtășească credința pe care o reprezintă. Nu credința celorlalți, din afară. Cu milă vă corectez în ce ați afirmat legat de acest lucru, cum că ar trăda „o gelozie și zgârcenie”, cred că ați vorbit din adâncul sufletului, fără rațiune. Ce copil ar spune vreodată despre părinții altora cum că ar fi mai buni?! Sau că mâncarea preparată de alți părinți este mai gustoasă? Pentru un copil mâncarea preferată este cea preparată de părinții lui! Nimic mai bun, nimic mai gustos! Între Înalt-prea-sfinția sa și Dumnezeu este o dragoste pură, care ar trebui înțeleasă și simțită de orice creștin, de orice credincios, este o dragoste pe care domnia voastră, din păcate, nu ați putut-o înțelege în ani întregi de rugăciuni, teologie și de experiență cu biserica lui Hristos. Din păcate! Credința Ortodoxă este cea mai bună hrană pentru I.P.S. Teodosie! – este lucrul pe care nu îl puteți înțelege.
Pe 12 aprilie a.c., într-un sincron la „Antena3”„ întrebați retoric: „Lui Hristos I-ar plăcea să știe că este sărbătorit într-un mod diferit de creștinii din lume?!”. Eu vă întreb: oare Hristos se bucură atunci când chiar dvs., pus ca o gardă, ca un arhanghel înaintea bisericii Lui, jigniți și umiliți poate cel mai iubitor și credincios săgar din grădina credinței ortodoxe?! Se poate afirma că este cel mai solid stâlp al acestei grădini! Se bucură, oare, Hristos când vede că tulburați mii de credincioși care se așteaptă ca biserica să fie unită, să reprezinte dragostea și pacea?!
Într-o situație ca aceasta, înainte de a arunca aceste jigniri, datoria dumneavoastră, domnule Bănescu, ca purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, ar fi fost să-l sunați ori pe respectivul ierarh ori pe al său purtător de cuvânt și să discutați nelămuririle. Și încă ceva: de ce irosește biserica bani pentru a aduce Sfânta Lumină de la Ierusalim dacă poate veni oricând și oricum?! (după judecata domniei voastre, întreb).
Domnule Vasile Bănescu, vă rog să nu construiți un cult „anti-Teodosie”, v-aș sugera mai bine să aruncați câte un ochi și în apropierea dumneavoastră. La câțiva metri de Catedrala Neamului este un mic Paraclis în care un părinte foarte cunoscut ghicește oamenilor. Mie, personal, mi-a spus că nu am ce căuta la Constanța, la rugăciunile I.P.S. Teodosie, iar pe alții care sunt dornici de scandaluri, îi îndeamnă să meargă la rugăciunile și slujbele Înalt-prea-sfințitului. Oare de ce?! Nu am observat vreodată să vă afirmați opinia despre ghicit. Oare de ce?! Oare de ce?! Oare de ce?! Folosiți în favoarea dumneavoastră versetele din Sfânta Evanghelie alese, urât! Împliniți-le pe toate din Sfânta Scriptură, apoi puteți da exemple cu mândrie fundamentală.
Pace sufletească! Aveți nevoie.
P.S.: Așteptăm să vă cereți iertare; întâi pentru că ne-ați tulburat în Săptămâna Mare, iar în al doilea rând pentru că umiliți un ierarh iubit de majoritatea credincioșilor.
Un articol de Natalia Păun
Lasă un răspuns