„Este mai bine să ne rugăm la Dumnezeu în limba ucraineană, iar nu în română!”…

Acesta este mesajul autorităților ucrainene laice din Kiev și din Cernăuți. Predica în limba ucraineană ajunge direct la Dumnezeu, pe când rugăciunile îm limba română au nevoie de mijlocitor, adică de traducător, pe lângă preot care poate fi român, dar este recomandabil să fie ucrainean, chiar dacă satul este locuit în proporție de 98 la sută de români. Deocamdată, Kievul face „recomandări” pentru enoriașii români să vorbească ucrainește și în biserică fiindcă Dumnezeu este hahol. Așa se întâmplă și cu bisericile rușilor din Ucraina. În paralel cu procesul de consolidare a statului ucrainean, biserica ucraineană urmează același drum, chiar dacă este confuz și plin de mărăcini. Așa se explică schismele existente azi între ierarhii Ucrainei. Mai concret, după invadarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 și după fuga președintelui Viktor Ianukovici la Moscova, Onufrie Berezovski, mitropolit al Cernăuților și Bucovinei, a fost ales mitropolit al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei pe13 august 2014. Pe 27 mai 2022, Biserica Ortodoxă Ucraineană și-a declarat independența față de Patriarhia Moscovei, din cauza faptului că Patriarhul Chiril I al Moscovei și-a exprimat de nenumărate ori susținerea față de invazia Rusiei în Ucraina.

Dar mai există două biserici în Ucraina. Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană (BOAU) este una din cele trei biserici ortodoxe majore din Ucraina. Celelalte sunt Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Patriarhia Moscovei) şi Biserica Ortodoxă a Ucrainei-Patriarhia de Kiev. BOAU îşi are originea în Sinodul din 1921 din Kiev, ţinut imediat după declararea independenţei Ucrainei. Odată cu crearea noii naţiuni, numeroşi etnici ucraineni au simţit nevoia pentru o Biserică Ortodoxă Autocefală indigenă. Au existat trei reînfiinţări diferite ale BOAU în Ucraina, fiecare urmând unei perioade de persecuţii politice.

În zorii destrămării Imperiului Ţarist câteva grupuri naţionale au căutat autonomia sau autocefalia faţă de Moscova. În 1921, un Sinod al Tuturor Ucrainenilor a fost convocat la Kiev, capitala proaspătului stat independent Ucraina, iar Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană (BOAU) a fost declarată independentă de Patriarhia Moscovei (MP). Delegaţii la sinod l-au ales pe Mitropolitul Vasyl (Lypkivsky) întâistătător al acestei biserici. Câţiva ani mai târziu, în 1924, Grigorie al VII-lea, Patriarhul Constantinopolului, Patriarh Ecumenic, a emis un tomos reînfiinţând Mitropolia Kievului ca o entitate autocefală. Responsabilitatea alcătuirii unui nou sinod de episcopi a fost acordată Mitropolitul-Arhiepiscop de Varşovia, Dionisij Valedynskyj.

Independenţa Ucrainei a avut o viaţă scurtă şi în cele din urmă URSS a fost înfiinţată. Sovieticii erau atei iar rusificarea a fost introdusă cu ajutorul URSS. Guvernul sovietic a persecutat BOAU (pentru că era ortodoxă şi pentru că era ucraineană); iar Biserica Ortodoxă a Rusiei a împiedicat BOAU să-şi înfiinţeze structura ecleziastică pentru o perioadă de timp.

În timpul celui de al 2-lea Război Mondial, ortodocşii ucraineni au avut parte de o relativă libertate sub ocupaţia germană. (Ucraina a fost câmp de luptă între armatele germane şi sovietice). În mai 1942, cu binecuvântarea Mitropolitului Dionsiy, peste o duzină de episcopi au fost hirotoniţi în Catedrala Sfântului Andrei din Kiev, pentru împlinirea tomosului din 1924 al Patriarhiei Ecumenice. Se părea că în sfârşit structura ecleziastică pentru BOAU putea fi stabilită. Această perioadă este cunoscută sub numele de „a doua naştere” a bisericii. Cu toate acestea, istoria avea să o facă o realitate doar puţin timp.

În 8 octombrie 1942 Arhiepiscopul Nikanor şi Episcopul Mstyslav al BOAU şi Mitropolitul Oleksiy (Hromadsky) al Bisericii Ortodoxe Autonome a Ucrainei au convenit un Act de Unire la Lavra Pochayiv (Pochaev) unind ierarhia celor două biserici. Autorităţile germane de ocupaţie şi ierarhii pro-ruşi ai Bisericii Autonome l-au convins pe Mitropolitul Oleksiy să-şi retragă semnătura. Mitropolitul Oleksiy a fost executat în Volynia în 7 mai 1943 de insurgenţi UPA (Armata Insurgentă Ucraineană).

Biserica Ortodoxă a Rusiei şi-a recâştigat monopolul după cel de al 2-lea Război Mondial în RSS Ucraineană. Majoritatea celorlalte biserici au fost lichidate, guvernul ucrainean nerecunoscând decât Patriarhia Moscovei. Patriarhia Moscovei a fost restabilită la nivelul de la Revoluţia Rusă, ca singura biserică legitimă în majoritatea Uniunii Sovietice. Mulţi o acuză că a fost o marionetă a Partidului Comunist. După moartea în condiţii suspecte a Patriarhului Tihon al Moscovei unele biserici au căutat să rămână independente de Moscova, situaţie tolerată până după al 2-lea Război Mondial. În anii de după război, mulţi clerici ortodocşi ucraineni ne afiliaţi Moscovei au emigrat în Germania sau Statele Unite. BOAU din Ucraina a fost ulterior lichidată de sovietici cu participarea Patriarhiei Moscovei. Toţi ierarhii sau preoţii BOAU care au rămas în Ucraina sau au refuzat să adere la Biserica Ortodoxă a Rusiei au fost fie executaţi fie trimişi în lagăre de concentrare. Câţiva ani mai târziu, acelaşi lucru s-a întâmplat cu Biserica Greco-Catolică Ucraineană în vestul Ucrainei (Galiţia) şi Transcarpatia. Redobândind recunoaşterea de către stat spre finele anilor ’80, Biserica a fost condusă la început de către Patriarhul Mstyslav (Skrypnyk) de Kiev. După moartea sa, el a fost succedat de către Patriarhii Volodymyr (Romanyuk) şi Dymytry (Yarema). În timpul patriarhatului său, Patriarhul Volodymyr se va separa de BOAU şi va fonda Biserica Ortodoxă a Ucrainei- Patriarhia de Kiev, împreună cu Mitropolitul (acum Patriarh) Filaret (Denysenko).

În 2003, Sinodul Bisericii l-a ales pe Mitropolitul MEFODIY (Kudriakov) din Ternopil ca întâistătător al bisericii. Ca Părinte şi Cap al BOAU de pretutindeni, el este Mitropolit de Kiev şi al întregii Ucraine. De la alegerea sa, el a militat pentru o vizibilitate globală a bisericii, inclusiv prin vizita pastorală din SUA în 2006. El a dezvoltat în mod continuu relaţii pozitive cu guvernul Ucrainei şi cu celelalte comunităţi religioase. Catedrala Patriarhală a BOAU este catedrala istorică a Sfântului Andrei Cel Întâi Chemat din Kiev.

În prezent, biserica are o prezenţă geografică mai puternică în provinciile vestice ale Ucrainei şi este mai puţin reprezentată în celelalte. Înainte de 1995, existau mai multe parohii în diaspora ucraineană din Canada şi Statele Unite. Cu toate acestea, multe din aceste parohii formează acum biserici separate, cum este Biserica Ortodoxă Ucraineană a Canadei şi Biserica Ortodoxă Ucraineană a Statelor Unite, (care sunt eparhii ale Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol).

Cu toate acestea, BOAU şi-a menţinut o structură ecleziastică în afara Ucrainei. Există eparhii în America de Nord şi de Sud, Europa de Vest ţi în alte părţi. Mitropolitul Mykhayil (Javchak) păstăreşte BOAU în America şi în celelalte locaţii. În timpurile recente au fost semnalate creşteri importante în America Latină. Există, în plus, şi o parohie în Canberra, Australia. Prea Ferictul MEFODIY continuă să lucreze la îmbogăţirea spirituală a BOAU de-a lungul şi de-a latul lumii. În Ucraina el a pus îndeosebi accentul pe îmbunătăţirea seminariilor şi educarea candidaţilor la preoţie. În plus, el este implicat ]n dialogul pentru unificarea bisericilor Ortodoxe Ucrainene.

Biserica Ortodoxă a Ucrainei este o Biserică Ortodoxă autonomă, al cărei întâistătător a fost până în 2022 confirmat de către Patriarhia Moscovei. Istoria ei începe prin introducerea creștinismului în Rusia Kieveană odată cu botezarea cneazului Vladimir I al Kievului și a poporului său în 988, cunoscut ca botezul rușilor. Actualul întâistătător este Onufrie Berezovski, mitropolit al Kievului și al întregii Ucraine, ales în funcție pe 13 august 2014. Anterior, în februarie 2014, după fuga președintelui prorus Viktor Ianukovici și internarea în spital a mitropolitului Vladimir Sabodan, mitropolitul Onufrie Berezovski a fost ales ca întâistătător interimar al acestei biserici. Autonomia acestei biserici nu este, în general, recunoscută la întrunirile ortodoxe internaționale. Pe 27 mai 2022 Biserica Ortodoxă Ucraineană și-a declarat independența față de Patriarhia Moscovei, din cauza faptului că Patriarhul Chiril I al Moscovei și-a exprimat de nenumărate ori susținerea față de invazia Rusiei în Ucraina. Până în acest moment, tensiunile dintre cele două unități ecumenice ortodoxe se manifestau doar printr-o luptă e adevărat cunoscută de multă lume, dar păstrată în zona subterană în care se desfășoară în general toate scandalurile majore din lumea bisericească. De data asta, ele au izbucnit la suprafață la modul cel mai violent, într-un episod extrem de interesant în care a intervenit chiar președintele Ucrainei care a spus că organizațiile religioase care au legături cu Moscova vor fi scoase în afara legii. „A avut loc o ședință a Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare în cadrul căreia am analizat numeroasele fapte privind legăturile anumitor cercuri religioase cu statul agresor” spunea președintele Ucrainei, explicând sensul proiectului de lege care va face imposibil ca aceste organizații să mai poată funcționa în țară deoarece este nevoie ca „nici un actor dependent de statul agresor să nu mai aibă ocazia să-i manipuleze pe ucraineni și să slăbească Ucraina din interior”. În plus, noutate extrem de semnificativă, s-a spus că „Serviciul de Stat pentru Etnopolitică și Libertate de Conștiință” a primit sarcina de mare răspundere de a examina din punct de vedere religios statutul Bisericii Ortodoxe Ucrainene pentru a se veridica „prezența unei legături bisericesc-canonice cu Patriarhia Moscovei și, dacă este necesar, să ia măsurile prevăzute de lege”.

Mitropolitul Epifanie I, capul Bisericii Ortodoxe din Ucraina, a oficiat, pentru prima dată, o slujbă de Crăciun în Lavra Pecersk din Kiev, folosită anterior de ramura Bisericii Ortodoxe Ucrainene loială Moscovei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus ucrainenilor, într-un mesaj cu ocazia Crăciunului ortodox, că s-a bucurat să vadă sutele de credincioși care au venit pe 7 ianuarie pentru slujba de sărbătoare la Lavra Pecersk din Kiev, inclusiv soldați ucraineni. „Este foarte important că în Lavră s-a auzit și se va auzi în continuare o rugăciune sinceră pentru Ucraina”, a spus Zelenski într-un mesaj video la sfârșitul zilei de 7 ianuarie. „Încă o dată, îi felicit pe toți cei care sărbătoresc astăzi, în această zi, care a devenit deja istorică pentru Ucraina, pentru independența spirituală a poporului nostru, un Crăciun fericit”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski – care până acum s-a ținut departe de problemele religioase, spre deosebire de predecesorul său, Petro Poroșenko – a declarat că măsurile menite să garanteze „independența spirituală” a Ucrainei vor continua și a semnat un decret prin care a promulgat decizia de a impune sancțiuni personale împotriva vicarului de la Lavra Pecersk din Kiev, a altor lideri ai UOC și a fostului deputat Vadim Novinski, cunoscut ca fiind cel mai influent susținător al acesteia în Ucraina. Filaret Denisenko s-a declarant patriarh al Ucrainei, dar Epifanie, ajutat de președintele Petro Poroșenko, s-a declarat și el… mitropolit, fiind recunoscut de patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului în 2019.

La 26 decembrie 2022, cel mai important cleric de la Lavra Pecersk, mitropolitul Pavel, a publicat un apel înregistrat video în care a declarat că Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei a fost informată că nu i se va reînnoi contractul de închiriere pentru clădiri-cheie ale complexului – inclusiv o catedrală – și că accesul va fi întrerupt după 31 decembrie. Iar la 27 decembrie, Curtea Constituțională a confirmat legea din 2018 care ar putea impune Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei să includă cuvintele „Biserica Ortodoxă Rusă” sau „Patriarhia Moscovei” în titulatura sa – lucru pe care nu dorește să îl facă, argumentând că este o instituție ucraineană și are sediul la Kiev. Între timp, Consiliul ucrainean pentru Securitate Națională și Apărare a cerut guvernului să elaboreze o lege care să interzică „organizațiilor religioase afiliate la centrele de influență din Federația Rusă să funcționeze în Ucraina”.

Serviciul de Securitate al Ucrainei continuă raziile prin mânîstiri după călugării care au cetățenie rusă sau română, lucru interzis de legea ucraineană. În nordul Bucovinei, din patru ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, trei sunt români. Mitropolitul Meletie al Cernăuților și Bucovinei este rus născut în Kazahstan. Zelenskii i-a ridicat cetățenia ucraineană lui Meletie și pentru alți 12 ierarhi ruși din Ucraina. Aveau și cetățenie rusă. Urmează expulzarea? „Jumătate din deputații Radei Supreme au cetățenie rusă. Ce facem, îi expulzăm pe toți în Ucraina?”, spune un prieten din Cernăuți, care a preferat anonimatul. Indivizi cu mintea tulbure îi asasinează pe preoții care nu fac slujba în limba ucraineană. Așa își exercită Zelenskii puterea și printre preoții români din nordul Bucovinei.

Părintele stareț Mihail Jar-Longhin are rang de mitropolit la Mânsătirea din Bănceni, Ținutul Herța, care nu a aparținut niciodată Rusiei sau Ucrainei, dar invadat de Stalin. „Au venit peste noi cu armele, au pus stareții la zid!” „Au început prigoanele grele şi mari, ne-au distrus complet. Ne-au distrus, pur și simplu trebuie să răbdăm pentru Hristos, pentru credință. Dar nu în felul ăsta. Nu te poţi ruga nici la Dumnezeu acum, să stai să dormi cu frică în casă. Au intrat noaptea la Mitropolie la Cernăuți, au intrat noaptea peste ei în case cu (puști) automate, i-au pus (pe clerici) la perete, au spart geamurile. (…) Au mers la mănăstiri de maici, le-au pus la pământ, le-au apăsat cu călcâiul pe cap, lucruri foarte grele”, a spus părintele Mihail Jar.

Părintele Valentin Guia a vorbit despre Mitropolitul Longhin Jar, starețul Mănăstirii Bănceni, în exclusivitate la Realitatea PLUS. „A fost rănit un preot. Părintele era în altar, a auzit pe cineva cum distruge crucea, a ieșit, iar o persoană i-a tăiat gâtul cu briciul. A stat în comă… Toată lumea de acolo îl acuză că e împotriva Ucrainei, dar în acest moment 90 de răniți soldați ucraineni sunt internați in spitalul de la mânăstire. Are 70 de orfani din Kiev si din zona Kievului, ai căror părinți au murit pe front. În secunda aceasta ei sunt în mânăstirea de la Bănceni, sub ingrijirea Prea Sfințitului Mitropolit Longhin”, a relatat Părintele Valentin Guia. Mitropolitul Longhin, erou național în Ucraina, a construit de la zero mănăstirea Bănceni, aflată la doar 7 kilometri de granița cu România. Pe numele de mirean Mihail Jar, starețul s-a remarcat prin înființarea unui orfelinat lângă mănăstire cu peste 400 de copii. 34 dintre aceștia sunt înfiați chiar de el. Să sperăm că liberalii și pesediștii vor afla și ei ce se întâmplă cu biserica românilor din nordul Bucovinei. Slava Ukraine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*