Filmul „Moara cu noroc” este un film istoric de artă, cu personaje creionate în alb și negru, cu caractere puternice și o atmosferă tensionată. Hangiul, în interpretarea actorului Constantin Codrescu, și-a continuat viața și după terminarea filmărilor, pentru că la Ghermănești – Snagov maestrul a reconstruit hanul, cu elemente de decor folosite și în film. A fost ca o ofrandă oferită acestei teribile încercări de a juca un personaj ce își sacrifica iubirea pentru un dram de adevăr. Și după această continuarea a vieții la han, maestrul căruia i-am fost asistent la Facultatea de Teatru din cadrul Universității Ecologice și a Universității „Spiru Haret”, într-o noapte a acestei lungi toamne din 2022, a plecat pe un colț de stea, unde se reflectă imaginea hanului din „Moara cu noroc” (ce este în cer se află reflectat și pe pământ). „La bună vedere!” i-am spus în septembrie, când mi-a împărtășit faptul că se pregătește de o lungă călătorie, poate cea mai lungă. Asta pentru că știu că ne vom mai întâlni în viețile viitoare. Doamnul Codrescu este ca un mare stejar secular. El își lasă ghinda peste tot spațiul adăpostit de coroana sa regală. Așa s-a întâmplat și cu rolurile pe care le-a jucat, cu spectacolele pe care le-a montat ca regizor, cu studenții pe care i-a pregătit pentru încercările vieții…
Ministerul Culturii a transmis un mesaj de condoleanţe, pe pagina de Facebook oficială a instituţiei, la moartea actorului Constantin Codrescu. „S-a stins una dintre vocile puternice și extrem de calde ale scenei românești: Constantin Codrescu. Actor, regizor, scenograf și profesor, s-a remarcat din tinerețe datorită talentului său și ne-a făcut să-l îndrăgim cu fiecare apariție, indiferent că era pe scenă, peliculă, radio sau în sala de curs. Actor de mare profunzime, a avut o carieră prolifică în teatru şi film, creând roluri remarcabile pe scenele Teatrului Naţional Bucureşti, Teatrului Nottara și a Teatrului Mic. În film a debutat cu rolul din „Nepoţii gornistului” (1953), iar „Mihai Viteazul”, „Haiducii lui Şapte cai”, „Zestrea domniţei Ralu”, „Bietul Ioanide”, seria „Pistruiatul” sau „Trenul vieţii” sunt doar câteva dintre cele care ne rămân moștenire și mărturii ale interpretării sale inconfundabile. Iubit și apreciat de publicul românesc, a fost distins cu mai multe premii, în primăvară, ministrul Culturii, Lucian N. Romașcanu, oferindu-i personal „Ordinul Național Steaua României” în grad de Cavaler acordat de Președintele României la propunerea Ministerului Culturii. Am mai spus, o repet cu cea mai mare sinceritate: cea mai frumoasă parte a poziției vremelnice pe care o ocup este reprezentată de întâlnirile minunate pe care mi le oferă. Astăzi, 30.03.2022, am avut imensa bucurie de a mă afla alături de unul din prea puținii rămași uriași actori ai României. Constantin Codrescu, la 90 de ani și un pic de viață, la peste 70 de ani de carieră, ne-a primit cu mare căldură, în nemeritat de modesta lui locuință. Motivul întâlnirii, unul de mare emoție, acela de a-i transmite Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler acordat de Președintele României la propunerea Ministerului Culturii… Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, a postat Ministerul Culturii într-o postare pe Facebook.
Constantin Codrescu a absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1951 și și-a lăsat amprenta atât ca actor, dar și ca profesor în evoluția mai multor generații de studenţi de la IATC Bucureşti, Institutul de Teatru din Târgu Mureş, Universitatea Ecologică Bucureşti şi Universitatea „Spiru Haret”. Vocația de animator și-a arătat-o în teatrele în care a fost director, așa cum sunt Teatrul Municipal „Maria Filotti’” din Brăila şi Teatrul din Sfântu Gheorghe sau ca regizor-instructor al teatrelor de amatori. Ca regizor și scenograf a dat dovadă de o mare forţă sugestivă, sensibilitate şi imaginaţie creativă. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” și a primit Premiul UNITER pentru întreaga activitate. Tot pentru întreaga activitate a primit premiul în cadrul celei de-a VII-a ediţii a Galei Premiilor Gopo (25 martie 2013). Din 2007 este „Cetăţean de onoare” al municipiului Târgu Mureş, potrivit anunţul ministerului. Noi, colectivul revistei „Condeie Ilfovene” îi pregătisem maestrului o mică surpriză, respectiv un articol la rubrica „Ilfoveni cu care ne mândrim”: „Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, locul unde Constantin Codrescu a lăsat o parte din sufletul său”. O parte la Brăila, o parte la Sfântul Gheorghe, o parte la Târgu Mureș, o parte la București și ce mai mare parte la Ghermănești unde se afla Hanul…. Care acum este pe o stea…. Steaua care trebuia să fie și pe Bulevardul Celebrităților! La revedere maestre Constantin Codrescu, la revedere măiestruțule drag! (G.V.G.)
Lasă un răspuns