Sculptorul preferat al Casei Regale, Oscar Han, are, în afara operelor expuse în spațiile publice din întreaga țară, și lucrări în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, al Muzeului Zambaccian, al Muzeului de Artă Constanța, dar și în colecțiile private Anca Vlad, Mihai Astratinei, Damian Florea și etc. Deși creațiile sale și-au atins punctul culminant de recunoștință în perioada interbelică, sculpturile lui Oscar Han v-ar putea fi cunoscute deoarece decorează numeroase piețe publice, parcuri și ilustrează personalități marcante din istoria României. Han a debutat ca artist la începutul secolului al XX-lea și a fost bun prieten cu pictorul Nicolae Tonitza, care l-a și descris ca pe un „sculptor de largă și înaltă ținută” și un „modelator desăvârșit”. Lucrările acestuia expuse la Muzeul Colecțiilor de Artă din București descriu diverse etape din cariera sa, fiind realizate în gips, bronz și marmură de Carrara, dispuse cronologic și structurate tematic.
Pe lângă sculpturi, nepotul artistului, Alexandru Mavrocordat, a pus la dispoziție în cazul unor expoziții cu specific, o serie de documente precum buletinul de naștere, diploma absolvirii Școlii de Arte Frumoase din București, pașaportul și cartea de identitate, fotografii inedite cu artistul în atelier sau cu operele sale. Oscar Han s-a născut pe 3 decembrie 1891, la București și a fost un autor, monograf și sculptor român cunoscut. Tatăl său era de origine germană, iar mama româncă din Vrancea. A studiat la Școala Națională de Arte Frumoase din București, în atelierul lui Dimitrie Paciurea (sculptura) și cu Frederic Storck (desenul), între anii 1909 şi 1914. Debutul lui a avut loc în 1911 cu lucrarea „Cap de fetiță” care a fost aclamată de criticii vremii. Cariera i-a fost marcată de prezența în Primul Război Mondial, unde a fost detașat alături de alți 30 de artiști de pe lângă Marele Stat Major. Lucrările sale inspirate din ororile frontului au fost expuse mai târziu la Iași.
Ulterior, a fondat „Grupul celor patru” alături de Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Francis Șirato, o asociație bazată pe devotamentul față de artă, care a promovat și rescris istoria picturii și sculpturii moderne românești. În 1931 a primit de la primarul din Balcic o primă comandă onorantă, respective bustul în bronz al Reginei Maria a României care a fost expusă doi ani mai târziu în grădina publică a portului. După cedarea Cadrilaterului, lucrarea a fost transportată cu vaporul la Constanța, unde poate fi văzută și astăzi. Tot în Constanța mai pot fi văzute și unul dintre numeroasele busturi pe care le-a creat pentru Mihai Eminescu și statuia lui Anghel Saligny de la intrarea în port. De altfel, cele mai cunoscute lucrări ale lui Oscar Han sunt statuia Regelui Carol I al României amplasată în curtea Castelului Peleș (1933) și cea a Regelui Ferdinand din Chișinău, statuia ecvestra a lui Mihai Viteazu din Alba Iulia (1968), bustul lui George Enescu din Buzău (1972), bustul lui Mihai Eminescu din fața cinematografului Capitol din Timișoara, statuia lui Mihai Kogălniceanu din București din Piața M.Kogălniceanu (1936), bustul lui Ștefan cel Mare din Piatra Neamț (1974). A participat la diferite Saloane Oficiale din București și a expus la diferite expoziții de artă românească în străinătate, ca și la unele manifestări internaționale de la Veneția, Anvers, Paris, Haga, Amsterdam, Barcelona. Într-o serie de portrete (Pârvan, Eminescu, Iorga, Sofocle, Dante), el se arată preocupat de transpunerea plastică a unor valori ale portretului fizic și moral al personalității respective. Când abordează compoziția monumentală, miza cade pe retorica gestului și, în egală măsură, pe masivitatea volumelor, pe concretizarea imperioasă a materialului figurativ (Victorie, 1932; Constantin Brâncoveanu, 1936; Anghel Saligny, 1958 etc.).
La 1 ianuarie 1927, a fost numit profesor suplinitor la catedra de sculptură a Școlii de Arte frumoase din București, unde a împărțit singurul atelier de sculptură cu fostul său profesor D. Paciurea. După moartea acestuia a rămas profesor titular până în anul 1946. În legislatura 1934 – 1937 a fost deputat liberal de Mureș, dar nu s-a făcut remarcat prin nimic în Parlament. Datorită faptului că intrase în politică, în timpul guvernărilor liberale a reușit să-și adjudece cea mai mare parte a comenzilor de stat. La 12 decembrie 1940, Oscar Han i se plângea ministrului Artelor: „Subsemnatul n-a fost niciodată mason și n-a vizitat niciodată, nici în mod cu totul particular, vreo lojă masonică din țară sau străinătate. Totuși, dl. Dumitru Anastasescu, sculptor, și-a permis să susțină într-un grup de legionari că subsemnatul este mason”. În consecință, Oscar Han a demisionat din Comisia interimară a Sindicatului Artelor Frumoase. În 1945, comuniștii l-au acuzat pe Oscar Han că ar fi fost legionar (poate din cauza bustului Prof. Nae Ionescu, realizat de Oscar Han în 1928). În temeiul legii privind purificarea din cauza asocierii în trecut cu regimul profascist, adoptată într-o nouă formulă la 30 martie 1945, sculptorul Oscar Han, profesor la Școala de Arte Frumoase, a fost îndepărtat din învățământ pe termen de un an printr-un Decret semnat de Mihail Ralea, proaspăt ministru al Artelor. Ulterior, Oscar Han s-a adaptat noului regim și s-a aflat printre cei care au realizat și lucrări de o calitate estetică inferioară. Statuile sale stau și astăzi mărturie operei vaste ce ne-a fost lăsată de marele sculptor Oscar Han.
Un număr de patru lucrări realizate de Oscar Han se regăsesc în colecția de artă din Muzeul Județean Vâlcea. La Casa Memorială „Cezar Petrescu” din Bușteni se găsesc statuile celor trei martiri Horia, Cloșca și Crișan, unicate, semnate de sculptorul Oscar Han. Muzeul de Artă din Constanța expune 11 sculpturi turnate în bronz, realizate de Oscar Han, printre care se numără „Sărutul”, „Nud de femeie”, „Tinerețe” și „Pe gînduri”. Lucrările au intrat în patrimoniul instituției prin achiziții din colecții particulare și prin donații. Alte lucrări ale sale se găsesc în București, în Casa memorială Minulescu – Claudia Millian, la Muzeul Național de Artă al României, la Muzeul Zambaccian. La Muzeul Zambaccian este expusă lucrarea Arcașul, cu înălțimea de 114 cm, statuetă turnată în bronz de Oscar Han în 1934. Oscar Han a scris o monografie despre Dimitrie Paciurea și un mare număr de cronici plastice și articole, reunite în 1970 în volumul „Dălți și Pensule”, apărut la editura Minerva din București. Alte sculpturi mai însemnate ale maestrului sunt: Bustul lui Mihai Eminescu, din bronz, dezvelit în curtea mănăstirii Putna în 1926. Pe soclul acestuia se află inscripția ,,În amintirea primului Congres studențesc și a primei serbări a românilor de pretutindeni ce a avut loc în 1871 la mormântul lui Ștefan Voievod, prin îndemnul lui M. Eminescu, ridicându-se acest monument din inițiativa Cercului Studențesc Arboroasa 1926” – ,,Mihai Eminescu-1850-1889”; Bustul tenorului Nae Leonard ridicat în parcul Kiseleff din București a fost realizat de către sculptorul Oscar Han în 1929, prin colectă publică, organizată de ziarul „Rampa”; Bustul scriitorului și istoricului Bogdan Petriceicu Hașdeu din Buzău, sculptor Oscar Han, 1932 (B-dul Gării nr. 1); Statuia regelui Carol I al României, amplasată în curtea Castelului Peleș din Sinaia. Statuia a fost dezvelită pe 26 septembrie 1933, după oficierea unui serviciu divin, și stropită cu agheasmă de patriarhul Miron Cristea. Mai sunt expuse: • Bustul lui I.G.Duca din Sibiu, executat în bronz, semnat de Oscar Han fost realizat în anul 1934 pentru a comemora moartea politicianului liberal, asasinat pe peronul gării din Sinaia de către extremiștii de dreapta. A fost amplasat în anul realizării sale, în fața Direcției Financiare a județului Sibiu de la acea dată, în locul unde astăzi se găsește statuia lui George Coșbuc, pe Bulevardul Victoriei. Demontat în timpul regimului comunist, a fost salvat de restauratorii de la Muzeul Brukenthal, iar în 2007 a fost amplasat în parcul de pe strada Hermann Oberth din Sibiu; • Bustul lui Mihai Eminescu din Constanța, dezvelit în 1934 pe faleza Cazinoului din Constanța, în locul unde a dorit poetul să fie îngropat, exprimându-și dorința prin poezia sa Mai am un singur dor. Pe soclu se profilează chipul statuar al uneia dintre muzele antice inspiratoare ale liricii – Terpsihora sau Erato. În noaptea de 4 spre 5 martie 2011, statuia a fost vandalizată, hoții furând efigia masivă din bronz de pe soclu, pe care era înscris numele poetului național, deși în zona unde este amplasat monumentul există două posturi ale gardienilor publici, iar în spatele statuii se află și un post al poliției militare care asigură paza Comandamentului Flotei; • Monumentul Victoriei (Biruinței) – Amplasat la Tișița – reprezintă o imortalizare a victoriei din 1916 – 1918. Monumentul de bronz, cu o înălțime de 2,50m, o reprezintă pe Ecaterina Teodoroiu cu sabia ridicată deasupra capului. Inițiatorul monumentului a fost Pamfil Șeicaru, pe cheltuială proprie. A fost executat de sculptorul Oscar Han. La inaugurarea din 20 septembrie 1934 a participat Regele Carol al II-lea al României și Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia; • Monumentul „Victoria de la Mărășești”, inaugurat la Mărășești la 21 septembrie 1934, realizat în concepția și pe cheltuiala sculptorului Oscar Han, primul Cetățean de onoare al orașului Mărășești; • Bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în scuarul din fața cinematografului Capitol, din Timișoara; • Statuia lui Mihail Kogălniceanu din București, ridicată în 1936 în Piața Mihail Kogălniceanu; • Statuia lui Constantin Brâncoveanu din București, realizată din bronz de sculptorul Oscar Han în 1939, se află chiar în curtea bisericii Sf. Gheoghe-Nou din București, unde este înmormântat domnitorul; • Bustul lui Alexandru Vlahuță, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București; • Monumentul lui Mircea cel Bătrân din Turnu-Măgurele, amplasat în parcul din fața școlii generale numărul 1 din oraș, executat de Oscar Han după portretul domnitorului din ctitoria sa, mănăstirea Cozia; • Statuia compozitorului George Enescu din Buzău, sculptor Oscar Han, 1974 (Parcul „Tineretului”); • Statuia lui Ștefan cel Mare din Piatra-Neamț, realizată de Oscar Han în 1974 și amplasată în Parcul din centrul orașului; • Bustul lui Vasile Voiculescu din Pârscov, județul Buzău, dezvelit la 13 octombrie 1974, în curtea casei sale memoriale, cu prilejul aniversării a 90 de ani de la naștere; • Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, inaugurată în 1968 în fața palatului princiar din Alba Iulia, cu ocazia aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România; • Statuia lui Vasile Lupu, amplasată în Orhei, Republica Moldova, este realizată din bronz și îl reprezintă pe domnitor în odăjdii voievodale, ținând în mâna dreaptă o gramotă domnească. Statuia este redată în mișcare. Monumentul a fost inaugurat în anul 1937 și a fost mutat de mai multe ori (în 1940 la Iași, în 1944 la Craiova), pentru a-l feri de trupele sovietice; • Statuia lui Anghel Saligny din Constanța, inaugurată în 1957 și reamplasată la 16 octombrie 1996. Expoziții personale a avut, după cum urmează: • 1915 – Ateneul Român, București (împreună cu Alexandru Romano și Horia Boambă); • 1919 – Salonul Arta, București (împreună cu Traian Cornescu); • 1925 – Galeria Căminul Artei, București; • 1934, 1935 – Sala Dalles, București (împreună cu Francisc Șirato și Nicolae Tonitza); • 1962 – Expoziție retrospectivă, Sala Dalles. Expoziții de grup: • 1911 – Salonul Oficial, București (debut); • 1912, 1913, 1916 – Saloanele Oficiale; • 1914, 1915, 1916 – Expoziția Tinerimii Artistice, București; • 1917 – Expoziția de pictură și sculptură a artiștilor mobilizați, Iași; • 1926 – 1936 – Expoziția Asociației Grupul celor patru, București; • 1929 – Expoziția Universală, Barcelona, Spania.
Principala preocupare artistică a lui Oscar Han este portretul. A executat efigii ale personalităţilor epocii sale, precum Nicolae Iorga sau Vasile Pârvan, dar şi din trecut (Constantin Brâncoveanu, Mihai Eminescu). „Lucrările sale au planuri geometrice bine definite, cu valenţe monumentale, ritmate, fără goluri, ce îndreaptă gândul spre arhitectură”, notează „Dicţionarul sculptorilor din România”. Han a avut şi o consistentă activitate publicistică, semnând cronici plastice începând cu anul 1920, iar între 1933 şi 1935 a avut o rubrică în „Curentul”, semnată sub pseudonimul Ion Darie. A mai publicat studii şi articole despre creaţia lui Ioan Georgescu şi cea a lui Dimitrie Paciurea.
De-a lungul carierei sale, sculptorul a primit numeroase premii şi distincţii. În 1936, a câştigat „Premiul I” la concursul pentru statuile ecvestre ale regilor Carol I şi Ferdinand, în 1934 a primit „Diploma de onoare” a expoziţiei „Arts et techniques dans la vie modern”, iar în 1939 a obţinut „Diploma de onoare” a Expoziţiei universale de la New York. A fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” clasa I în 1968, cu Ordinul Muncii clasa I în 1971 şi cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România în 1972. Oscar Han a murit la 14 februarie 1976.
Volumul „Oscar Han: un artist și opera sa“ este ultimul volum monumental semnat de regretatul criticul de artă Doina Păuleanu (29 martie 1948-23 decembrie 2020), tom apărut antum, la finalul anului 2020, dar lansat postum, vineri, 26 februarie, la două luni de la trecerea sa la cele veșnice. Evenimentul editorial, care a coincis cu redeschiderea Muzeului de Artă Constanța, închis pentru reamenajare din toamna anului anterior, s-a desfășurat într-un cadru restrâns, din cauza contextului pandemic. Lansarea de carte a fost umbrită de faptul că cea care, timp de trei decenii, a fost sufletul muzeului constănțean, a fost evocată în absență, dar și de faptul că visul său de a-și prezenta volumul monografic cu prilejul dezvelirii bustului Reginei Maria, operă a lui Oscar Han, readus de la Balcic, nu a mai fost posibil, creația în bronz fiind reintrodusă în circuitul public în tristul context al finalului de an 2020.Despre volumul „Oscar Han: un artist și opera sa“, lansat pe 26 februarie, au vorbit directorul interimar al Muzeului de Artă Constanța, dr. Lelia Rus Pîrvan, arhitectul Radu Cornescu și prozatorul și publicistul Ovidiu Dunăreanu. Mesaje online au transmis prof. univ. dr. Ioan Opriș și criticul și istoricul de artă Pavel Șușară.
„Oscar Han: un artist și opera sa“ nu este, așa cum ar fi tentați să creadă unii, un album de artă în sensul consacrat al cuvântului. Este o lucrare monografică dedicată unuia dintre cei mai mari sculptori interbelici, Oscar Han (1891-1976), pe care contemporanul său Tudor Arghezi îl descria ca fiind „parșiv și genial“. „Oscar Han: un artist și opera sa“ este în sine și un obiect de artă, o ediție bibliofilă a unei monografii de artă, datorită condițiilor grafice excepționale care caracterizează volumele apărute la prestigioasa și exigenta editură „Monitorul Oficial“. Volumul este structurat în 11 capitole, dintre care ultimul prezintă o cronologie a vieții lui Oscar Han: I- „Nume, renume, anii de formare“, II – „Războiul și Arta Română. Expoziții, comenzi“, III – „Anul 1925 în viața și creația lui Oscar Han“, IV – „În „Grupul celor patru“ și în afara sa (1926-1933)“, V- „Descoperirea Balcicului“, VI – „Exegi monumentum“, VII – «„Suntem doi profesori și doi viitori profesori“ (Ștefan Dimitrescu, 1929)», VIII – „Felurite izbânzi și o mare înfrângere în anii interbelici“, IX – „Arcanele istoriei: exclus, retrogradat, recuperat“, X- „Portret de artist. Între cuvânt și imagine“ și XI – „Cronologie“. Bustul Reginei Maria, amplasat lângă Muzeul de Artă Constanța pe 27 noiembrie 2020, a fost realizat prin subscripție publică printr-o comandă pe care municipalitatea din Balcic i-a încredințat-o lui Oscar Han în anul 1932. Ar fi trebuit dezvelit odată cu lansarea cărții dedicate lui Han, prilej cu care Doina Păuleanu ar fi zis: „Realizată prin subscripție publică, statuia a fost dezvelită la 18 septembrie 1933 în fața grădinii publice din pitorescul port sudic. Odată cu cedarea Cadrilaterului, în septembrie 1940, lucrarea ajunge cu vaporul de la Balcic la Constanța, unde este depozitată.
În anul 1961, la înființarea Muzeului de Artă Constanța, intră, fără informații complete, în patrimoniul acestuia. Cercetări extinse ne-au permis refacerea unei istorii, ne-au indus responsabilități față de destinul statuii și au determinat angajarea demersurilor necesare pentru revenirea acesteia în spațiul public. De acum înainte, Oscar Han are în orașul nostru trei monumente: bustul dezvelit astăzi, grupul statuar Eminescu, situat încă din anul 1934 „la marginea mării” și inaugurat de regele Carol al II-lea, statuia lui Anghel Saligny, așezată în 1965 la intrarea în port. Reamintim că tot în urma semnalării și stăruințelor noastre, monumentul Carmen Sylva (regina Elisabeta), realizat de Ion Jalea, în anii 1936 – 1937, a revenit pe locul care-i fusese destinat inițial – faleza Constanței“. Cu prilejul evenimentului editorial au fost deschise și expozițiile „Oscar Han. Un artist și epoca sa“ și „Un vis turnat în bronz“, de Oana Maria Cajal, curator fiind Doina Păuleanu. Despre expoziția „Oscar Han. Un artist și epoca sa“, Doina Păuleanu scrisese la finalul anului 2020: „Oscar Han (1891-1976) și-a deschis de-a lungul vieții o singură expoziție personală, în anul 1925. Lucrările sale au figurat în manifestări colective prestigioase, antume și postume, din care se individualizează cele deschise împreună cu Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Francisc Șirato în cadrul strălucitoarei asociații numite «Grupul celor patru». Expoziția organizată de Muzeul de Artă Constanța este prima prezentare sintetică a operei sale întreprinsă până în prezent. Lucrările prezentate fac parte din patrimoniul propriu, dar și din prestigioasele colecții bucureștene Anca Vlad și Mihai Astratinei“. Expoziția a reunit atât sculpturi de Oscar Han, cât și lucrări semnate de ceilalți trei membri ai „Grupului celor patru“, pictorii: Tonitza, Șirato și Dumitrescu. „Un vis turnat în bronz“ este o expoziție de „puzzle-uri vizuale“ realizată de Oana Maria Cajal nepoata primarului interbelic Octavian Moșescu, cel care i-a comandat lui Oscar Han bustul Reginei Maria, sculptură în bronz care din 27 noiembrie 2020 se află în fața Muzeului de Artă Constanța. Expoziția, deschisă la etajul al III-lea al instituției de cultură, în sala „Alexandru Ciucurencu“, este construită în jurul imaginilor cu bustul Reginei Maria.
Opere create din bronz, patinate de briza mării și mângâiate de zborul pescărușilor îndrăzneți duc pe mai departe forma visului turnat și fixat pe rădăcina soclului de piatră, aici la marginea mării. Oscar Han ne-a lăsat marcate ca locuri de reculegere și aducere-aminte coordonatele spațiale ale următoarelor personalități – simboluri: inginerul „fenomen” Anghel Saligni, poetul național nepereche Mihai Eminescu și Regina Maria a României, cea fără de care poate nu se făcea Unirea Mare.
Lasă un răspuns