Trăim într-o țară care încă mai este frumoasă. Trăim într-o țară încă mai are resurse naturale care încă atrag pe toată lumea – mai puțin pe noi. Trăim într-o țară care încă ne mai poate produce hrană cât să dăm și altora. Trăim într-o țară care încă ar mai putea să nu doar să ne susțină, ci să ne facă cel puțin decenți, dacă nu chiar prosperi. Avem tot ce ne trebuie pentru a ne duce zilele fără a ne fi frică de un mâine în care nu am mai avea ce pune pe masă sau în care ne-am usca de sete.
Ne proclamăm mari patrioți. Țipăm. Strigăm plini de elan „Afară cu hoția din țară”. Dar hoțiile noastre nu le punem la socoteală, Doamne-ferește! Hoția noastră cea de toate zilele… Despre ea vorbesc. Despre șpăgile pe care le dăm pentru a obține ce nu ni se cuvine. De la posturi călduțe la stat, posturi pentru care nu suntem calificați. Pentru noi, pentru copiii noștri. Copiii pentru ale căror „performanțe școlare” șpăguim învățători și profesori.
Credeți că șpaga pentru cadrele didactice nu e hoție?! Vești proaste: este! Pentru că în momentul în care fiul sau fiica ta obține o notă nemeritată, la punctajul final el va fi avantajat în fața unui alt copil, mai dotat și mai silitor, căruia plodul tău îi fură locul. Locul de pe podium. Locul de la facultate. Și apoi locul de muncă unde copilul ăla ar face treabă mai bună pentru țară și pentru tine.
Avem o țară din care declarăm că vrem să scoatem hoția și impostura! Dar nu facem nimic concret! De fapt cât suntem de patrioți când vedem ce se întâmplă cu țara noastră, la a cărei vânzare am contribuit cu toții prin lașitate Țipăm că vrem micșorarea pensiilor speciale. Măi, fraților, unde am fost toți când parlamentarii și-au umflat salariile?! Ne plângem că nu mai facem față cheltuielilor cu utilitățile și mâncarea, dar unde am fost noi când s-a vândut tot ce a însemnat obiectiv strategic de interes național?! Țipăm că vine foamea peste noi, dar unde am fost noi când s-a distrus sistematic agricultura si industria alimentară românească?! Țipăm că ne înțeapă ăștia cu seruri experimentale, dar ce am făcut în afară de a fi obedienți și de a da șpăgi ca să fim vaccinți la chiuvetă?! Nu ne place că ne învață unii copiii „utilitatea” sexului de știu picii Kamasutra mai bine decât „Cățeluș cu părul creț”! Ne oripilăm că-și bagă ăștia mici tot felul de treburi prin toate orificiile pe care le au ei și prietenii lor în căutarea plăcerii promise de cărțile de la ONG-uri progresiste pe care nu v-a deranjat să le vedeți în mâinile copiilor voștri! Mă, unde erați când a început tevatura cu „pidos-pifață” și acum, când continuă?!
Vă rugați la Dumnezeu să plouă, dar ce făceați când, sub ochii voștri, erau bătuți copii și femei, când erau jefuiți oameni pe față?! Râdeți când ies preoții pe câmpuri să se roage pentru o picătură de ploaie, dar unde erați când se distrugeau sistemele de irigații?! Nu vă plac politicienii pe care îi avem, dar unde erați când au apărut listele candidaților?! Nu vă place cine ne conduce, dar unde erați când s-a votat?!
…Aș putea să vă pun aceeași întrebare, cu „Dar unde erați voi când..?!” pentru încă un milion de situații în care poporul român a fost prea ocupat cu durerea în spatele gării, șprițuri, filme porno, grătare, excursii de weekend, vacanțe la mare sau la ski sau, pur și simplu, scărpinat în nas!
Fraților, cât vom mai aștepta să vină alții să ne scape de viitorul ăsta care ne este rezervat, un viitor cu război, foamete, secetă, încălzire globală, sărăcie și boală?! Ce mai trebuie să se întâmple ca să ni se trezească dacă nu conștiința natională, măcar instinctul primar de supraviețuire a noastră și a copiilor noștri?! Fraților, câți mai trebuie să murim, să ne pervertim?! Cât mai trebuie ca să le cerem socoteală tuturor celor care în ultimii 32 de ani ne-au distrus și continuă să ne distrugă?! Cât vom mai fi complici la propria noastră ucidere?! Cât?!
Dumnezeu v-a dat creier ca să îl folosiți. Ce ii veți spune când va va întreba de ce ați stat ca momâiele in timp ce frații și copiii voștri erau trimiși în abatorul progresismului?! Că Îl așteptați pe El să vă salveze?! Credeți că Dumnezeu ne vrea lași și puturoși?! Cât timp trebuie să mai treacă și ce nenorociri trebuie să se mai întâmple pentru a fi convinși să vă exercitați drepturile fundamentale, garantate de Constituție?!
Lasă un răspuns