Un tezaur de argint format din brăţări, fibule şi alte podoabe din argint, dar si câteva mărgele, datând probabil din sec. I î.Hr., a fost descoperit de un grup de tineri detectoriști pasionaţi de istorie. Adesea căutând cu ajutorul unor detectoare de metal prin toate zonele interesante din judeţ, aceştia au mai avut descoperiri notabile, dar niciodată una la fel de importantă. De această dată este vorba despre două seturi complete de podoabe femeieşti, cel mai probabil de rang înalt. Unii specialişti îndrăznesc chiar să spună că au parţinut unor preotese dacice. Tezaurul descoperit era îngropat la aproximativ zece centimetri, lângă un drum vechi, în apropierea localităţilor Fericea şi Curtuiusu Mare, Comuna Valea Chioarului, judeţul Maramureş. Descoperirea este cu atât mai interesantă cu cât este unică din mai multe puncte de vedere. Mai precis, faptul că sunt două, dar şi că sunt seturi complete.
„Se mai găsesc tezaure, dar prea puţine seturi complete. De obicei se găseau fie brăţări cu lanţ la gât, fie fibule – broşe cu brăţări. Aici s-au găsit şi lanţ şi fibule şi curea şi brăţări. Sunt două seturi complete de femeie. Şi sunt seturi de femei de cel mai înalt rang”, spune Marius Ardeleanu de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie din Baia Mare. Piesele au fost găsite în urmă cu câteva zile de către un grup de pasionaţi de istorie, organizaţi în „Asociaţia Detecţie Nord” din Baia Mare. „Ei au mai găsit inclusiv un tezaur monetar roman – 24 de piese şi un tezaur medieval de 60 şi ceva de piese”, mai arată muzeograful, care spune despre ei că sunt un model de oameni care îşi urmăresc pasiunea, foarte atenţi la legislaţia în domeniu. De altfel, la primele căutări au participat şi membri ai muzeului, având o colaborare foarte bună. Însă pentru că timpul nu le-a permis să rămână mai mult, aceştia s-au întors. „Dar ei au continuat în acea zonă, uitându-se pe hărţile Josephine – nişte hărţi austriece de scolul XVIII. Şi pe acele hărţi apărea în zonă Vărai, Fericea şi Curtuiuşi Mare – trei cătune în sud-vestul judeţului Maramureş, aproape de graniţa cu Sălajul şi aproape de râul Someş. În acea zonă au mers să caute pe un drum, să vadă dacă nu găsesc piese medievale”, mai arată muzeograful. Zona, mai spune el, nu este sit arheologic, iar spre surprinderea lor, lângă drum, îngropată la doar zece centimetri sub pământ, au făcut descoperirea.
„Aş spune 99 la sută sigur că au aparţinut unor preotese dacice. Aceste tipuri de piese, a fost demonstrat de către Aurel Rustoiu de la Academia Română, că pot aparţine unor preotese de rang înalt şi eu îmi asum această afirmaţie. Avem un lanţ cu pandantive de tip cui, undeva la 75 de zale micuţe prinse înte ele care se purtau la gât ca un lanţ. Acest lanţ aliniat cu două broşe sau fibule de argint, care se prindeau pe umeri” ne spune Marin Ardeleanu, muzeograf. „Toate erau grupate într-un loc – câteva zeci de piese de argint, dacice. Toate sunt de argint. Sunt piese masive, fiecare broşă (fibulă-n.a.) are peste 100 de grame. La mâini aveau brăţări, una sau două şi la fel, fiecare dintre ele avea două tipuri de închizători de centură. Unul este din plăcuţe de argint aplatizate, prinse cu verigi tot de argint, iar celălalt tot cu verigi, spiralate”, mai spune muzeograful. „Fiecare dintre cele două (seturi-n.a.) au aparţinut unor preotese de acum 2.100 de ani. Practic şi-au îngropat seturile complete, probabil ca ofrandă către zei. Pentru că nu sunt îndoite, rupte, nu sunt pierdute, sunt depuse intenţionat. Asta putea fi numai ofranda pentru zei”. După ce le-au descoperit, tinerii au sunat la primăria din Valea Chiaorului, unde au predat piesele, conform legii, însoţite de un proces verbal. Primăria le-a predat mai departe Direcţiei Judeţene pentru Cultură, care le-a depozitat la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie din Baia Mare. „Piesele sunt într-un proces de restuarare primară. Aducă argintul este de foarte bună calitate, este foarte bine păstrat, însă mai este pământ, mai sunt mici pete. Vor fi curăţate mecanic de către colegii mei”, mai spune muzeograful. Acestea urmează să fie evaluate de către un expert şi, după ce vor fi clasificate ca tezaur, descoperitorii vor putea fi recompensaţi cu 45% din valoarea lor. De asemenea, piesele vor fi păstrate la muzeu, unde cel mai probabil vor fi expuse. Tinerii de la „Asociaţia Detecţie Nord” spun că fac asta din pasiune, nu pentru recompensă, fiind iubitori de istorie şi de drumeţii.
De mare ajutor pentru istoria noastră veche, aceste tezaure geto-dacice nou descoperite completează izvoarele pe care le avem la dispoziție spre a ne crea o imagine cât mai completă despre strămoșii noștri, despre obiceiurile, credințele și tradițiile pe care le aveau. (G.V.G.)
Lasă un răspuns