Sculptorul Virgil Scripcariu: „Cam toate lucrările mele sunt în zona miracolului”

Cu un profil de căutător al absolutului și cu o viață la fel de trepidantă, Virgil Scripcariu s-a născut în anul 1974, la Vatra Dornei și a studiat sculptura la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti (UNARTE) între anii 1998 și 2003 la Facultatea de Arte Plastice, secţia Sculptură, clasa Prof. Vasile Gorduz, iar apoi în perioada 2003–2005 tot la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, în cadrul Departamentului de studii şi cursuri postuniversitare, coordonat de Prof. Vasile Gorduz. A fost bursier „Theodor Aman” în anul 2003, apoi al Uniunii Artiştilor Plastici în 2005 și finalist al marelui premiu „Prometheus Opera Prima” în anul 2004.  Virgil Scripcariu este clar unul dintre cei mai originali și promițători sculptori români contemporani. Dintre expozițiile personale şi rezidențele artistice ale sculptorului Virgil Scripcariu putem menționa: 2014 – „SuperMam” (Galeria AnnArt, București); 2013 – expune lucrarea „NINEL” în cadrul „Proiect 1990”; 2012 – Obiecte de design realizate pentru Librăria Humanitas Cişmigiu, București – Obiecte de design realizate pentru pavilionul României la London Book Fair (la „Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia”); 2010 – Reprezintă România la Bruxelles la conferința „Tippingpoint: Climate Change and the Arts” cu proiectul „412 X 4” (coautor arh. Şerban Sturdza); 2008 – Rezidenţă artistică la Hilltown House (Irlanda); 2007 – Reprezintă România la Bruxelles la festivalul de artă „Europalia.europa”, Agorafolly (Belgia); 2005 – Centrul Cultural Francez, Iaşi – Galeria Cărtureşti, Bucureşti.

Ca prezență în expoziţii de grup sculptorului Virgil Scripcariu este prezent în: 2014  – la „ViennaFair” în cadrul secțiunii „Dialog: New Energies” dedicată artei românești contemporane; 2013 – „Romanian Design Week” (București); 2012 – „Design Embassies”, Holon (Israel); 2010 – „Salonul de sculptură mică” (Galeria Orizont, Bucureşti) – „Desene de sculptori” (Galeria Simeza, Bucureşti) – „Lemn.ro” (Muzeul Național de Artă Contemporană, București); 2009 – „Recycle Nest” (București) – „BOLT la Bucureşti” (Librăria Cărtureşti, București); 2008 – „BOLT”, Bienala de arhitectură de la Veneţia – face parte din echipa care reprezintă România; 2007  – „Hot. art 6 – H.C.L.M.B. 10/ 25/01/2001/ Peisaj în curtea din dos a oraşului”, manifest realizat împreună cu arh. Şerban Sturza, în cadrul proiectului „Spaţiul public bucureştean”, organizat de Goethe Institut; 2005 – „Expozitia bursierilor UAP 2005” (Galeria Şelari, Bucureşti) – Metropolitan Art Galery, Tokio (Japonia); 2004 – „Salonul de sculptură” (Galeria Apollo, Bucureşti) – „Salonul de grafică” (Galeria Artis, Bucureşti) – „Sculptori români contemporani” (Galeria Apollo, Bucureşti); 2003 – „Salonul de sculptură mică” (Galeria Orizont, Bucureşti – Galeria Apollo, Bucureşti); 2002 – „Tradition and Postmodernity Symposium” (Râmnicu Vâlcea) –  The Mircea Dinescu Foundation for Poetry (Cetate).

Pentru opera sa deosebită Virgil Scripcariu a fost recompensat cu diferite premii, precum: 2009 – Finalist al marelui premiu „Prometeus Opera Prima” oferit de Fundaţia Anonimul; 2005 – Bursa Uniunii Artiştilor Plastici din România; 2004 – Nominalizare pentru marele premiu „Prometeus Opera Prima”, oferit de Fundația Anonimul; 2003 – Bursa „Theodor Aman” pentru arte plastice, acordată de Guvernului României – Premiul pentru sculptură la jubileul „Accente și amprente” (Galeria Apollo, București); 2003–2004 stagii de documentare în străinătate (Franţa, Italia, Siria) în cadrul bursei „Theodor Aman”. Opera sa este prezentată în diferite articole și publicații dintre care enumerăm: „Virgil Scripcariu: SuperMam” (catalogul expoziției de la Galeria AnnArt, București, 2014-2015, autor Fundația AnnArt, Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, ISBN 978-973-0-18049-7, cu texte semnate de Ruxandra Demetrescu, Gabriela Massaci, Aurelia Mocanu și Diana Ursan); „Cam toate lucrările mele sunt în zona miracolului” (interviu cu Virgil Scripcariu de Valentin Iacob, în Formula As, nr. 1150, 2015), Doinel Tronaru, „Cântec pentru mamele pământului”, în Adevărul,14 Ian. 2015; Virgil Scripcariu: Sculptură (catalogul expoziției de la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Mogoșoaia, 2011-2012, ISBN 978-606-8269-11-5, cu texte semnate de Doina Mândru, Dan Mircea Cipariu și Șerban Sturdza); „BOLT” (catalogul expoziției Pavilionului României la Bienala de arhitectură de la Veneția din 2008, Mariana Celac (ed.), Ed. Simetria, București, 2008, ISBN 978-973-1872-02-5).

Ca lucrări de for public avem opera maestrului Virgil Scripcariu prezentă în multiple locuri, precum: 2012 – „Maternitate”, la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești Mogoșoaia, România; 2010 – „Divan”, sculptură în piatră, Parcul IOR, Bucureşti; Ansamblu sculptural decorativ, metal, P&G Urlaţi, jud. Prahova, România; 2009 – Bustul arhitectului Paul Smărăndescu, str. Romulus, Bucureşti; 2008 „Maternitate”, sculptură metal, Hilltown House, Irlanda; Fântâna cu sculptură „Maternitate”, str. Arthur Verona, Bucureşti; 2007 Bustul Generalului Comşa, sat Mândra, jud. Făgăraş; Instalația „Arca lui Noe” din Scuarul Cărturești, București. Virgil Scripcariu trăiește și lucrează în satul Piscu, lângă București, România (jud. Ilfov), unde este implicat în programe de educație prin artă pentru adulți și copii. În Romania, artistul este reprezentat de galeria „AnnArt”.  Este implicat și în diferite programe de educație prin artă pentru adulți și copii. Dintre referințele artistului menționăm pe cele semnate de Ruxandra Demetrescu, Aurelia Mocanu și Șerban Sturdza.

„Artistul rezumă multiplele forme posibile de apariţie ale naturii în unicitatea operei de artă. Obiectului – sau personajului – real din natură i se opune o formă plastică cu acelaşi conţinut, ce corespunde capacităţii umane de reprezentare. Arta se defineşte astfel ca o redare totalizantă a naturii, sau, am spune noi, a creației. Este lecția – sau mesajul – pe care ni-l transmite Virgil Scripcariu în ultimile sale lucrări, realizate pentru a ne stârni uimirea – stupore – ca stare a unui altfel de grație – meraviglia.”- (Ruxandra Demetrescu) / „Lecţia de austeritate, economie a formei şi gesticii figurativului, vibraţia internăa modelării volumului, hieratismul încălzit de duhul vieţii simple au fost preluate cu declaratăadmiraţie de la maestrul său Gorduz. Deţinător de premii, nominalizări şi participări internaţionale notabile, Scripcariu este pe cale săne demonstreze prin traseul creaţiei (ca şi al vieţii sale) că arta cu fundal de tradiţie sacrăpoate, cu seninătate şi har inventiv, sărezoneze perfect cu modernitatea târzie a zilelor noastre.” – (Aurelia Mocanu) / „O sculptură are o vecinătate, iar relaţia ei cu vecinătatea e foarte importantădin punct de vedere al materialităţii şi a felului cum e alcătuită. Am descoperit la intervenţiile lui sculpturale o adecvare foarte potrivită la scara arhitecturală: felul cum e gândit soclul, modularea elementelor, etalonarea fiecărui gest.”- (Șerban Sturdza).

Atașat de viața cotidiană dintr-un sat ancestral de olari, luptând pentru revigorarea vechiului meșteșug al olăritului și pentru crearea unui adevărat muzeu al „Oalelor de Pisc”, sculptorul Virgil Scripcariu concepe artă pură, aspirând la simbol și serenitate.