Românul inteligent ştie ce interese are America în actualul război. Pe vremuri europenii aveau nevoie sine qua non de două produse alimentare: pîine şi vin. Asta am citit în cartea „Omul medieval” a lui Jacques Le Goff. În rest, adică brînza, carnea, legumele, fructele erau aleatorii, în funcţie de anotimp, de avuţii. Dar, fără pîine şi vin, ordinea politico-juridică era tulburată, ba chiar nici războaiele nu se purtau ca lumea. Jafurile, cuceririle, vizau pîinea şi vinul, pe lîngă distrugeri, ucideri şi capturare de prizonieri. Popoarele vizate ştiau aceste lucruri din experienţa transmisă de generaţiile anterioare şi îşi ascundeau grînele şi vasele cu vin în pămîntul baştinei , iar turmele, cirezile, femeile, copiii şi bătrînii erau ascunse în codri, în cotloane de stînci, unde migratorii nu prea aveau curaj să răzbată.
Prin urmare, pe atunci, se căuta pîine şi vin. Mai tîrziu, bogăţiile subsolului. Anglia a golit coloniile de diamante şi resurse naturale. Bogăţiile coroanei britanice au la bază jaful şi spolierea, timp de sute de ani, a coloniilor aflate sub papuc. Regina deţine un prosper imperiu imobiliar, ale cărui venituri, în 70 de ani, au crescut fabulos. De-a lungul istoriei, Anglia a avut picioarele în toate bărcile şi nu s-a scufundat! Americanii, după ce aproape i-au exterminat pe indienii amerindieni, după ce le-au furat pămînturile şi i-au închis în rezervaţii, şi-au îndreptat mîna criminală spre alte state, de unde au sorbit cu nesaţ petrolul şi alte resurse naturale. Preşedinţii SUA au avut în toate războaiele fraieri care să moară pentru interesele lor în ţările ocupate. Angrenată într-un război cu propria istorie, America, dornică de supremaţie, nu a ezitat niciodată un conflict mondial. Dovada: bazele militare şi scuturile ofensive instalate în ţări paşnice, la doi paşi de Rusia. America nu se poate ţine departe de tentativa de a fi stăpîna lumii. Astăzi e interesată, nu de Ucraina, în mod special, ci de slăbirea Rusiei, de subminarea puterii economice şi militare a Rusiei.
Generaţiile viitoare nu vor mai vrea pîine şi vin, nu vor mai face agricultură. Vor fabrica drone, roboţi, lifturi spaţiale şi vor privi miraţi holograme ale pîinii şi vinului. Încă din negura vremilor, triburile migratoare auziseră de pîinea şi vinul dacic şi s-au năpustit să se înfrupte şi ele. Ce-ar fi căutat avarii, gepizii, ungurii, pecenegii, cumanii et caetera, dacă nu, pîinea şi vinul pe care ei nu le produceau. Ce-au apărat dacoromânii de năvălitori, secole de-a-rîndul? Depozitele de grîne şi cele de vin. Cînd au aflat ungurii că în ţările lui Gelu şi Menumorut sînt bogăţii de grîne şi vin, pentru ei era descoperirea visată şi s-au năpustit. Au aflat de grînele şi viile dintre Crişuri, dintre Târnave, de pe Mureş şi s-au năpustit. Pînă s-au înstăpînit. Au încercat ungurii şi vinurile lombarde, pe cele france, balcanice, tiroleze, dar ca acelea din Transilvania, ba. S-au străduit şi cu vinul dinspre Balaton şi cu pita din pustă, dar gustul, domnule, dulceaţa celor transilvane erau fără egal. Cum să nu întindă mîna hoardele după aurul din Apuseni, după mierea Făgăraşilor, după holdele mureşene, după viile din cuprinsul acestui Eldorado numit Transilvania? Generaţiile de mîine, suflete ale fizicalităţii limitate, trebuie să ştie că cei tari vor fi întotdeauna cei terorizaţi, care la rîndul lor vor teroriza. Pentru a nu mi se reproşa că sînt tendenţioasă, operez cu distincţia. Sufletul este singura construcţie care nu se depreciază. Hainele pe care le poartă Terra sînt trecătoare! Nu şi Dumnezeu!
Ce trebuie, deci, revăzut şi scos din uz? Mentalitatea? Lipsa de coerenţă a vremurilor? Unde nu este cap, nici trup spiritual nu există. Ci doar o categorie de roboţi cu pompon, posesori de fotolii impozante, posesori de arme, posesori de slujbe impozante, posesori de cruzime impozantă. La ei, totul este impozant, mai puţin aportul de adevăr, patriotism, morală şi demnitate. Ei se situează la ani lumină de caracter, bun simţ, probitate morală. Astfel de specimene îşi fac veacul în cele trei palate ale României, colonia din „flancul estic al NATO. Cînd spun trei palate, mă refer şi la palatul leneşilor, unde huzuresc pe banii românilor urmaşii trădătorului Mihai. Oamenii, spus exact, sînt cei care dau ţinută vremii, care dau semnificaţie vremii, care dau caracter vremii. Atunci, nicio instanţă, fie ea şi astrală, nu va putea aşeza adevărul cu capul pe butuc. Adevărul este ars poetica made în Dumnezeu. Şi totuşi se duc lupte de gherilă pentru desfiinţarea adevărului. Omul modern nu poate fiinţa secătuit de morală, cum se prezintă. Trezirea este cu atît mai urgentă, cu cît cei doi corifei aldinici, teoria Cuvier şi teoria Malthus se află în ecuaţie acamică, asociate cu reactivarea dezastruoasă a teoriei de metisare a populaţiei a lui Richard Nikolaus von Coudenhove-Kalergi, promovată imediat după reţintuirea pe scaunul prezidenţial al Franţei a saltimbancului Macaron, ce se crede un fel de Ludovic al XVII-lea (ultimul rege al Franței a fost Ludovic al XVI-lea). Urmînd zarul, după cum cade sau după cum îl aruncă americanii pe masa de joc măsluită, mulţi vor deveni ucigaşi plătiţi, puţini vor mai lucra la acele tuşe care îmbracă omul şi îl pune în faza de soluţionare.
Despre Macron vor vorbi luptele de stradă. La fel ca noi, francezii ar fi votat răul cel mai mic, acelaşi Macron, omul globalismului, care nu va face altceva decît să le tragă clapa francezilor. Confruntîndu-se cu multiple probleme sociale, economice, identitare, sub pălăria turtită a lui Macron, Franţa va cunoaşte curînd apogeul conflictelor sociale, a căror ecou e încă nestins. Într-un viitor nu prea îndepărtat locurile de muncă ale francezilor vor fi numărate pe degete. Poate doar un matematician francez, rămas fără loc de muncă, se va putea angaja ca specialist în brînzeturi mucegăite. Francezii ar prefera spînzurătoarea sau ghilotina decît să le fie închise magazinele de brînzeturi. Atunci să vezi revolte! Pentru francezi, o brîznă împuţită bate oricînd pe Thales din Milet. Nu, n-am luat-o pe mirişte, am încercat un discurs credibil, more geometrico, sub mantia unui umor mai puţin încercat.
Lasă un răspuns