Voi începe materialul cu o afirmație care poate va genera zâmbete, dar care în același timp va trebui să ne dea de gândit nouă tuturor. Și anume, că, din câinele de pază al democrației, azi presa… mass media a acceptat să fie animalul de companie al puterii, al noii ordini mondiale. La pachet împreună cu cei care decid politic și economic soarta țării. În ultimii ani în țară s-a dezvoltat un uriaș aparat de propagandă și manipulare care este aproape imposibil de combătut, în care presa din România, cu unele excepții, a intrat cu arme și bagaje. Avem o opinie publică profund intoxicată de manipulare și dezinformare. Iar cine seamănă dezinformare, azi culege război. Sunt alimentate zi de zi pe toate canalele neîncrederea și diferite resentimente. Nu mai vorbesc de ură, ura care, mai ales, acum este o armă geostrategică extraordinară. Am fost profund scârbit zilele trecute, când politicienii români se milogeau de acest Zelensky… să le vorbească în Parlamentul României. Iar toți se uitau la el și îl ascultau de parcă era Sfântul Sisoe. Dacă tot l-au invitat, de ce nu l-a întrebat nimeni pentru care motiv acum doi ani la sărbătoarea națională a Ucrainei, a spus „monseur” Zelensky că România a ocupat militar Bucovina de Nord. Ce este mai grav, este că acest text este și azi pe pagina personală a Președintelui Ucrainei și politicienii români nu au nimic de spus referitor la această nedreptate.
Revenind la problema principală, a democrației în România, mă întreb și eu… cât de deteriorată este democrația prin dispariția spiritului critic în presă și în societate în general? Suferim în prezent de un deficit de democrație, deficit care a venit în momentul în care PNL a bătut palma cu PSD. Și cu asta s-a distrus definitiv opoziția într-o țară teoretic democrată. Nu ai opoziție, nu ai democrație. Sau ai o opoziție, dar foarte șubredă, așa doar de decor. Iar efectele nu au întârziat să apară. Cum este posibil ca poporul și partidele politice să accepte ideea ca Președintele României să decidă cine va fi Președintele unui partid important din țara care se mai află și la guvernare. Să ne amintim de mascarada de acum șase luni, când o țară întreagă, chiar și așa-zisa pandemie, a trebuit să se oprească pentru Congresul acela în care omul lui Iohannis trebuia ales președinte….Piticul acela fumat, de tristă amintire care a îngropat România în datorii pentru cel puțin două-trei generații. Ca acum, după alte șase luni, tot Iohannis… un Președinte preocupat să-și hrănească ego-ul decât să-și hrănească țara, să se dea din nou în spectacol împreună cu clica sa. Vă mai aduce-ți aminte cum striga Rareș Bogdan ca un disperat… Cîțu Președinte!!! Pentru ca acum să vina tot el și să spună că acest Cîțu nu mai este bun și a zis domnul Iohannis să-l punem Președinte la partid pe Ciucă… pe Ciucă al nostru! Un general care până acum s-a remarcat printr-un scandat legat de un plagiat. Păi, un plagiator nu e un hoț? Și până la urmă ce facem noi aici… Ponta „în memoriam”?!? Și secondo… Tot Ciucă, dar cu consoarta, care din plutonier ISU s-a trezit brusc ofițer MAN… asta vine ca și cum te-ai transfera brusc de la Sănătatea Cluj din Liga a 3-a la Real Madrid în Liga Campionilor? Alți bani și altă viață… sau pensie!!! Dar e normal… e Ciucă al nostru!
Iar ca democrația să fie pe deplin veritabilă, la Congresul cu pricina a fost un singur candidat și acela votat în unanimitate, pentru care s-a schimbat și statutul partidului… Ce să faci – nu avea generalul vechime în partid… A fost promovat pe repede înainte! Toate aceste fapte absurde definesc noua normalitate. Adică absurdul a devenit normal. Din păcate această nouă normalitate cuprinde și dezinteresul național. Azi, în locul interesului național s-a instalat dezinteresul național ca politică de stat. Aceasta este expresia care caracterizează această perioadă pe care o trăim de ceva vreme încoace. La noi în sfera politicului observăm ceva foarte interesant. Dacă un lider politic are o putere, vrea o putere și mai mare, dacă îi dai o putere și mai mare atunci vrea puterea absolută. Vezi cazul Băsescu și Iohannis. Iar reacția societății, a societății civile, a opiniei publice, a presei este aproape nulă. Ceea ce mă face să cred că presa și numeroși factori din instituții, din societate sunt înregimentați puterii. Iată o chestie tare isteață. Pentru unii bineînțeles. Până mai recent, serviciile secrete, adică sistemul avea infiltrați în partidele politice, sindicate, presa. Azi eu au zis… nu ne mai limităm la infiltrați, ci îi aducem pe oamenii noștri în fruntea acestor instituții. Așa se face că azi avem un Ciolacu cu doctorat la SRI, un Grindeanu cu studii superioare la SRI, un Dâncu profesor la SRI. Și toți trei fac parte din conducerea PSD. Asta dovedește o supunere față de sistem. Plus mecanisme sofisticate de șantaj.
Toți cei racolați devin oamenii sistemului, ușor șantajabili, care sunt conduși de oportunism și servesc ca și cauza dezinteresului național amintit mai înainte. Politicienii români în marea lor majoritate sunt persoane fără caracter, care au renunțat de mult la principii. Iar atunci când nu ai sau nu respecți nici un fel de principiu, consecința este abuzul. Întreaga scenă politică este dominată de abuzuri, iar abuzul a devenit principiul sistemului nostru politic. Ceea ce este foarte grav. Avem o largă majoritate care se lasă abuzată, iar noi cei câțiva mai vocali, care ne revoltăm suntem marginalizați. Asta mă duce cu gândul la perioada anilor 50, când s-a întâmplat exact la fel, când erau Tribunalele Poporului… azi avem CNA, cu Brucan și nevasta-să, pe care noi l-am ales după lovitura de stat din 1989 să ne dea lecții de democrație… să fie „guru” națiunii române. Am pierdut direcția! Noua normalitate este exact perioada din timpul stalinismului. Din fericire, situația în lume nu mai este exact ca atunci. Deși observăm că și azi daca atingem anumite subiecte… gen Ucraina, Zelensky… ăsta, dacă se va interzice litera „Z” va trebui să-și schimbe numele, pandemie, covid, BLM-ul cu statul lor în genunchi, ești etichetat Putinist, anti-vaccinist, rasist. Ești pus la zid, mai lipsește doar sancțiunea de trimitere în fața Tribunalului Poporului. Dacă lucrurile vor continua așa, s-ar putea să retrăim perioada mai sus amintită și unii dintre noi să ajungem colegi de boxă sau de ce nu… de celulă! În România, democrația a fost înlocuită cu poliția politică, care execută în mare parte ordinele primite de la factorul extern. Iar toți cei care le execută ordinele sunt… să-mi fie cu iertare, doar niște idioți utili. Utili, dar nu pentru țara și poporul român. Dar să nu uite că Dumnezeu este Supremul Judecător prin fața Căruia vom trece cu toții… și după faptă, și răsplată!
Un articol de Cristian Ardelean
Lasă un răspuns