Da! Să uităm puțin de necazul zilei și sa ne amintim că vine primavara. Pe 27 februarie 2022, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, la șosea, a avut loc Târgul Mărțișorului. Cine a dorit a putut să vadă evoluția scenică a „Cucilor din Brănești”, dar și să dăruiască celor dragi mărțișoare și flori de primavară, multă bucurie și iubire! „Cucii din Brănești”, coodonați de către președintele Asociației Culturale Brănești, profesor metodist Marius Ovidiu Sebe, au fost costumați divers și colorat și au susținut un spectacol foarte frumos în fața vizitatorilor de la Muzeul Național al Satului din București. Aceştia au prezentat tradiția locală și dansuri specifice într-un mod deosebit care a impresionat întreaga asistență.
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri tradiţionale locale, „Sărbătoarea cucilor”, are loc întotdeauna în prima zi după Lăsata Secului de Brânză. Ceremonial de fertilizare și purificare a spațiului și timpului în prima zi după Lăsatul Secului de Paște prin practica magică a bătutului ritual cu opinca, împlinită de feciori și bărbați tineri mascați, este numit Cucii. Este o datină de primavară cu valențe purificatoare atestată numai în sudul țării. Participanții acordau o importanță deosebită mascaților în cuci, în special confecționării glugii, lucrată cu multă iscusință. Îmbrăcați în fuste, ca femeile, cu glugă pe cap, cu un băț în mână și cu un clopot mare în spate, Cucii alergau în prima dimineață după Lăsatul Secului, uneori în ziua Lăsatului de Sec, după copii, fete, femei, oameni pe care îi atingeau și adesea îi trânteau. Unii aveau haine femeiești, alții mască de carton pe obraz, iar la brâu sau peste piept purtau o curea pe care erau agățate clopote mai mari sau mai mici, „acioaie”, ce sunau în ritmul în care se mișcau mascații. Ici-colo, câte unul purta rochie de mireasă peste pantaloni, alții aveau mască de mort și haine colorate, cu mult mai mari decât ar fi fost nevoie.
Cei mai ciudați purtau costume albe, iar pe pantaloni aveau desenate niște cruci roșii. Dar nu asta era ciudat la ei, ci cușmele uriașe pe care le aveau pe cap, ca niște turle făcute din lemnișoare, cartoane, pene, hârtie colorată, bucăți de blană. Spre mijlocul zilei, luau în mână câte o nuia de care legau o opincă și urmau alte alergături și alte lovituri la spatele curioșilor. Seara, cucii mergeau în grup, din casă în casă, pentru a face câte o horă în curte. Interesante sunt și credințele localnicilor despre cuci: „Cel ce se face cuc trebuie să se facă de trei ori sau de nouă ori în nouă ani, căci altfel se crede că murind se va face diavol”. „Dacă omul sau oricine nu primește o lovitură de la Cuci în această zi, se zice că acela nu va fi sănătos peste an”. Cucul, pasăre-oracol atestată și la vechii greci, avea un rol purificator. Masca cucului alunga spiritele malefice cu sunetul clopotului, fertiliza fetele și nevestele tinere prin atingerea acestora cu opinca, gonea bolile prin arderea fulgilor din glugă. Masca reprezenta, în totalitatea ei, scurgerea timpului anual și sezonal. Așa se desfășura acest obicei cu un secol în urmă. Fără prea mari schimbari el poate fi văzut și astăzi în satul Brănești (jud. Ilfov), satul Independența (jud. Călărași) și altele.
Respect şi admirație domnului profesor Marius Ovidiu Sebe, reprezentanților Asociatiei Culturale Brăneşti şi tuturor celor din grupul „Cucilor din Brăneşti” care au reprezentat cu cinste comunitatea noastră locală. Felicitări tuturor celor prezenți şi tuturor celor care apreciază această tradiție. (G.V.G.)
Lasă un răspuns