Mulți au crezut că dacă se vor vaccina vor avea doar de câștigat… Unii din perspectiva sănătății (o speranță cât se poate de justificată, în fond), alții dintr-un interes strict financiar (nu doar pentru bonuri, tichete, loterii și recompense, ci și pentru a nu-și periclita sursele de venit, ca angajați), iar alții au făcut vaccinul pentru a nu-și pierde alte și altfel de facilități, dar, în esență, tot despre confortul obținut și locurile lor „în față”, ca părți ale unei categorii favorizate, adică pentru a ajunge și a sta acolo unde nu puteau ajunge nevaccinați ori, în alte conjuncturi (nepandemice), nu ar fi ajuns de fel.
A fost pornit un război psihologic împotriva nevaccinaților când, în realitate, adevăratul vânat era chiar vaccinatul. Pentru că, da, vor apărea din ce în ce mai multe tulpini care îi vor afecta mai mult pe vaccinați (ca număr, dar, posibil, și ca simptomatologie) decât pe cei nevaccinați, pentru că organismul uman știe, învață, să se apere singur, într-un fel sau altul, așa cum s-a întâmplat și în alte pandemii ale civilizației noastre. Unii au făcut boala dar au supraviețuit, alții au murit, iar alții au fost imuni la molimă. Pentru că unii au avut imunitatea asigurată de organism, de anticorpii lui naturali, de acea resursă dată de natură ca un tot pentru a sprijini un organism care se adaptează (care învață și evoluează), pe când, într-un organism forțat printr-un vaccin, asaltat și agresat de un medicament, de un „cocteil” de substanțe străine lui, mecanismul imunologic de recunoaștere riscă să colapseze mult mai ușor. Or, dacă va rezista, întreaga lui protecție naturală la viruși va fi dată peste cap, rescrisă (restartată, nu?!) de o forțare prin vaccinare.
Mulți au făcut acest vaccin din teamă de moarte. Convenabilă scuză, nu?… Și nu greșiți greșiților voștri – am putea spune… Dar uităm esența: nu suntem oricum datori cu o moarte ca preț al nașterii? Sigur, mai devreme sau mai târziu… Moartea e un fenomen al naturii, al evoluției, de ce nu, deci, oare de ce ne temem de moarte dacă știm că ea oricum va veni într-o zi, într-o clipă?…
Evident, teama de moarte este mai periculoasă decât o armă… Și am rezolvat un „de ce?” al conspirației pandemice, nu… S-a văzut acest lucru și în această pandemie, teama de moarte fiind, pentru mulți, mai periculoasă decât moartea însăși… Dar, iată că și teama de a pierde pare a fi privită ca fiind la fel de periculoasă precum o armă, și s-a văzut acest lucru mai ales în această pandemie, mulți, pentru a nu-și pierde avantajele, facilitățile, confortul, pozițiile sociale, economice și chiar politice, în genere publice, s-au vaccinat fără să le pese de consecințele unui vaccin despre care nu se știa mare lucru, un vaccin, nici măcar „de tip cobai”, ci strict „pentru cobai”.
Din perspectivă astrală, această perdea de fum lăsată de Neptun în Pești, o ceață nebuloasă, iluzionistă, otrăvitoare, ce s-a așternut peste mințile multora, mai ales ai unora ce au crezut că ei sunt câștigători, dar când aceasta se va risipi, și nu doar ca o „ceață”, să nu fie precum cenușa unei ceți, își vor da seama că sacrificiul iluzionist pe care pretind că l-au făcut pentru a-și păstra sănătatea, dar mai ales un anumit confort și multe facilități și avantaje date de certificatul verde izvorâtor (aproape legislativ) de drepturi, ca permis, ca o undă verde spre tot ceea ce au voie doar unii, deși, pe hârtie, în adevăratul izvor legislativ, Constituția, cu toții suntem cetățeni liberi, trăind, unii, alții doar viețuind, într-o lume în care discriminarea se pedepsește prin lege.
Nebulosul, iluzionistul și otrăvitorul Neptun în Pești, care dă iluzia unui sacrificiu pretins în a te salva și ați asigura un confort, pentru a beneficia de fapt de același status al confortului pe care l-am avut înainte de pandemie, poate duce pe un drum greșit, spre aceea cale despre care Sfinții Părinți ne-au avertizat că vor veni ca vremuri „în care va trebui să alegeți între a vă vinde pe voi și a nu vă vinde pe voi”.
Dar noi ce am ales? Ori, poate, într-o ultimă clipă, într-o ultimă șansă, ce vom alege? Sau vom alege să aleagă tot alții pentru noi, deși, acum, vorbim poate nu doar de cum vom supraviețui în propriile noastre libertăți, individuale, ci de însăși existența noastră într-o libertate colectivă…
Lasă un răspuns