Această peșteră este situată în județul Mehedinți, în centrul Podișului Mehedinți, mai exact între localitățile Cireșu și Marga. Aceasta este una dintre cele mai inedite rezervații speologice de pe teritoriul țării noastre, fiind de altfel declarată monument al naturii. Deși nu sunt mulți cei care au auzit de ea, peștera Topolnița este a doua ca mărime din România și a 17-a din întreaga lume. Formată prin acțiunea râului Topolnița care a săpat, de-a lungul a milioane de ani, galerii gigantice și spectaculoase în subteranul muntelui, peștera se remarcă în special prin „Galeria Racoviță”, în care se pot observa cascade și forme neobișnuite de relief carstic numite de speologi: „Lacul de Cleștar”, „Pădurea cu lumânări”, „Marea lumânare”, „Marele dom stalagmitic”, etc. Galeriile peșterii sunt dispuse pe cinci etaje și însumează aproximativ 24,5 kilometri. Cu siguranță, merită vizitată, mai ales că este situată la doar 31 de kilometri de Drobeta Turnu Severin. Este o peşteră gigant, cu o reţea de galerii fosile, subfosile şi active. Prima tentativă de explorare mai avansată aparţine profesorului Sever Popescu din Turnu Severin, care în anul 1956 a descoperit „Culcuşul Vidrelor”. Explorarea sistematică a peşterii a fost făcută însă de către specialiştii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române, începând cu anul 1962, ajungându-se în prezent la peste 24 de km exploraţi.
Parte integrantă a complexului carstic Topolniţa-Epuran, cele două peşteri cu aceste nume sunt legate între ele prin şase galerii prin care nu a trecut însă niciodată omul. Potrivit speologilor, trecând pe sub portalul de 67 m înălţime, după ce se ocolesc adevărate stânci ciclopice, se pot vedea adevărate „păduri” de stalagmite şi chiar o „deltă” minerală, precum şi ameţitoare prăpăstii (puțuri). Râul Topolniţa pătrunde în subteran prin „Gura Prosacului” şi iese la lumina zilei prin „Gaura lui Ciocârlie”. De fapt sunt cinci guri de acces către peșteră: Gura Prosacului (un impresionant portal de 67 m înălțime, Gura lui Ciocârlie, Peștera Femeii și cele două deschideri de la Găurinți. Galeria „Emil Racoviţă”, cea mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi, are 1.570 de metri. În Peştera Topolniţa, în urma cercetărilor efectuate în stratul de sediment s-au descoperit urme umane aparținând neoliticului. Este o peşteră aparent caldă, cu temperaturi între 8,2 şi 10,8 grade Celsius. Peştera este valoroasă şi datorită speleotermelor imense, cavernamentului gigantic, cursului subteran de apă, faunei subterane şi coloniei de lilieci aflată aici. Această peşteră adăposteşte numeroase lacuri, formaţiuni impresionante de stalactite şi stalagmite, însoţite de o mare diversitate de forme şi culori din calcit, abisuri nebănuite, labirinturi, torenţi, sectoare subacvatice şi cascade. Peştera Topolniţei este deschisă doar câteva ore pe an, în timpul sărbătorii care îi poartă numele. În restul anului poate fi vizitată doar cu aprobarea Academiei Române, fiind declarată rezervație. Deşi s-a propus deschiderea sa pentru turiști, categoriile de lucrări vizate pentru a asigura accesibilitatea turiştilor în complexul carstic ce cuprindea piste betonate, cu balustrade şi scări în sectoarele denivelate şi electrificarea peşterii pentru principalele puncte de atracţie (între care „Loja”, „Pădurea de Lumânări”, „Sala Piticilor”, ori „Lacul de Cleştar”), din cauza lipsei fondurilor s-a hotărât închiderea peşterii înainte de anul 1989. Acum în adâncul său doar apa curge precum timpul, lăsându-și amprenta calcitică în băgăția de formațiuni… (G.V.G.)
Lasă un răspuns