Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Bihor și Consiliul Județean Bihor organizează în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului expoziția „Descoperiri arheologice recente din Țara Crișurilor”, care va putea fi vizitată de public începînd din 18 septembrie 2021 până în 17 octombrie 2021, la sediul Muzeului Țării Crișurilor. Expoziția prezintă artefacte din județul Bihor provenite din șantierele arheologice derulate și conduse de Muzeul Țării Crișurilor în ultimii cinci ani, precum și diverse descoperiri întâmplătoare făcute de persoane fizice. Obiectele care compun expoziția aparțin tuturor perioadelor arheologice din Neolitic și până în Evul Mediu târziu, unele dintre acestea provenind din zone despre care înainte nu se știa că ar fi fost locuite. Piesele reprezintă atât urme ale activității cotidiene (unelte, vase ceramice), cât și artefacte care aparțin unor elite (piese de armament, podoabe, depozite monetare), fiind dovezi ale activității umane ce vin să îmbogățească informațiile cu privire la evoluția societății în această parte de țară. Vernisajul a fost deschis de prof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul interimar al Muzeului Ţării Crişurilor.
„Este o expoziţie cu totul specială pentru noi- Instituţia noastră, având ca partener Direcția Județeană pentru Cultură Bihor, s-a gândit de multă vreme la realizarea ei. Este specială pentru că astăzi sărbătorim Zilele Europene ale Patrimoniului, zi despre care se poate vorbi încă din 1985 când s-a instituit de către Uniunea Europeană şi Consiliul Europei. De atunci, an de an, pe întregul cuprins al Uniunii Europene au loc manifestări dedicate patrimoniului şi importanţei patrimoniului la nivel european. Expoziţia de astăzi se leagă de acest eveniment şi, lucru la fel de important, de o parte din recentele descoperiri arheologice din arealul întregului judeţ. Vom repeta acest tip de expoziţii în anii care vin”. Directorul Direcției Județene pentru Cultură Bihor, Adriana Ruge, a subliniat faptul că Zilele Europene ale Patrimoniului reprezintă pentru instituţia pe care o conduce un prilej de desprindere de activitatea zilnică, preponderent administrativă, pentru a se apropia de bunurile de patrimoniu, de artefacte. „Evenimentele dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului au scopul de a facilita accesul tutror categoriilor de public la bunurile de patrimoniu local. În acest sens aş avea un mesaj: patrimoniul local este un bun comun şi ne aparţine tuturor, doar că avem roluri diferite în gestionarea lui. Unii suntem deţinători, putem fi administratori sau proprietari, alţii suntem consumatori de artă, sau membrii în asociaţii sau alte organizaţii. Important este să cunoaştem patrimoniul. Dar o expoziţie este înainte de orice un prilej de prezentare a bunurilor pe care o instituţie muzeală le deţine, şi consider această expoziţie oportună”, a spus Adriana Ruge. Managerul interimar a ţinut să sublinieze faptul că pentru mulţi dintre cei prezenţi, prof. univ. dr. Aurel Chiriac rămâne „domnul director”. A fost invitat să spună căteva cuvinte, pentru că povestea acestei expoziţii a început înainte de încheierea mandatului său de director al Muzeului Ţării Crişurilor.
„De câteva luni discut cu doamna Ruge, am gândit, am pregătit această expoziţie pentru a fi una sugestivă pentru ceea ce înseamnă descoperirea arheologică, şi pe de altă parte pentru ce înseamnă munca arheologilor de la Muzeul Ţării Crişurilor, sigur, în colaborare cu cei care au descoperit unele artefacte expuse aici. Sărbătorirea patrimoniului s-a mai întâmplat la Oradea, şi ducem mai departe respectul faţă de patrimoniul european şi local. Colegii mei arheologi au muncit enorm de mult pe teren, în ultimii ani fiind robii descărcărilor arheologice, într-un context în care în 2018-2019 ei au trebuit să participe şi la mutarea patrimoniului la noul sediu, apoi au trebuit să pună la punct depozitele, deci au fost ocupaţi până peste cap cu ceea ce înseamnă protejarea patrimoniului pe care îl deţinem. Avem acum undeva la 500.000 de piese, arheologia având peste 100.000 de piese”, a spus Aurel Chiriac, care a remarcat în mod special rolul detectoriştilor care s-au adresat muzeului la fiecare descoperire, cum au fost Florin Avram şi Cristian Rusu. Gruia Fazekas, şeful secţiei de arheologie a muzeului, a precizat că în această expoziţie sunt prezentate artefacte descoperite în teritoriul a 28 de localităţi din Bihor. Ele se concentrează în special pe culoarul Vad – Borod şi în sudul depresiunii Beiuşului şi reprezintă atât piese folosite în activităţile cotidiene, începând de la gătit, unelte, până la piese de îmbrăcăminte precum nasturi sau podoabe care reflectă un anumit statut social al celui care le purta. Din punct de vedere cronologic, acestea se întind de la începutul epocii bronzului, la sfârşitul mileniului patru înainte de Hristos, şi până în secolul al XVIII-lea. „Am ales să prezentăm în această expoziţie piese care au fost descoperite în ultimii cinci ani, iar printre ultimele descoperiri făcute sunt cele care provin din Cetatea Oradea şi care au fost recent restaurate şi sunt expuse în cele două vitrine mari”. În cazul descoperirilor făcute de detectorişti, oameni pasionaţi de istoria locală, în semn de apreciere şi recunoaştere a muncii lor, în dreptul pieselor care au fost predate de aceştia li s-a menţionat numele şi anul când a fost făcută descoperirea. Gruia Fazekas a subliniat faptul că expoziţia reflectă munca de echipă a tuturor colegilor din secţia de arheologie: Corina Toma, Katocz Zoltán, Călin Ghemiş, Oana Băican-Georgescu şi Doru Marta, ajutaţi de colegii de la relaţii cu publicul şi cei de la secţia de restaurare.
În vitrinele expoziţiei se pot admira printre altele: topoare plate din cupru, din perioada timpurie a epocii bronzului, găsite la Aştileu-Gălăşeni, topoare din bronz de tip celt din sec XIV-XIII î. Hr. de la Vadu Crişului – „Măgura”, un fragment din centură cu astragale din sec I î.Hr, de la Peştiş, tezaurul de monede de la Sânnicolau Român, tezaurul de podoabe dacice din argint de la Aştileu, sec II î.Hr – sec I d.Hr., tezaurul de podoabe dacice din argint de la Uileacu de Criş, sec II î.Hr – sec I d.Hr., tezaurul de monede de la Vadu Crişului – „Măgura”, sec I î.Hr., Tezaurul de monede de la Groşi din prima jumătate a sec. XVII, tezaurul de monede şi podoabe de la Almaşu Mic din a doua jumătate a sec XIII. Se mai pot admira vase ceramice din situl medieval Târgu de Vineri (sec XII- XVII) şi Ravelinul cetăţii bastionare, Oradea (sec. XVIII), inele de bronz, epoca medievală, sec XII-XVI, catarame şi nasturi din bronz din epoca medievală, sec XVI-XVIII sau vârfuri de săgeţi din epoca medievală, sec XVI-XVIII, Măgeşti. Expoziţia este întregită cu hărţile siturilor arheologice de la Uileacu de Criş, Cuieşd, comuna Brusturi, Vadu Crişului – Măgura, Peştiş – situl Valea Morii/Oşoi, Aştileu, Călăţea, Bălnaca şi Gălăşeni – situl Dealu Chiceroii. Expoziţia „Descoperiri arheologice recente din Țara Crișurilor” este deschisă până în 17 octombrie 2021, spre bucuria iubitorilor de istorie și a turiștilor. (G.V.G.)
Lasă un răspuns