Noul Teatru Godot se redeschide la somptuosul Palat Bragadiru din București

Istoricul imobilului „Colosseum” și al construcțiilor care l-au precedat în aceste locuri începe la mijlocul anilor 1800. Întregul domeniu purta numele Bragadiru, și a fost fondat de omul de afaceri Dumitru Marinescu Bragadiru. Născut în anul 1842, Dumitru Marinescu și-a început ucenicia la o vârstă fragedă în cofetăria și rachieria negustorului Iancu Ștefănescu. Deosebit de harnic, cinstit și inteligent, Dumitru Marinescu a fost luat în tovărășie, iar în 1866 Iancu Ștefănescu îi și lasă negoțul său. ,Lărgindu-și comerțul, în anii următori a luat în arendă mai multe fabrici de spirt. În 1877, în timpul Războiului de Independență, Dumitru Marinescu vinde soldaților rachiu și spitalelor spirt pentru răniți. Cu capitalul astfel strâns, Dumitru Marinescu înființează prima fabrică de alcool rafinat în comuna Bragadiru (jud. Ilfov), lângă București, care functionează încă și se face cunoscut sub numele de Dumitru Marinescu Bragadiru. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în partea de sud a României producția de bere era slab dezvoltată, dar concentrată în București. Dumitru Marinescu Bragadiru a început să achizitioneze teren în jurul centrului Bucureștiului, în apropiere de Piața Principesa Maria (astăzi Piața George Coșbuc) și a înființat fabrica sa de bere pe data de 9 aprilie 1895. În anul 1909, Fabrica de Bere a fost inființată ca o societate pe acțiuni. Familia Bragadiru a devenit astfel una dintre primele promotoare ale industriei ușoare în România. În același an, Dumitru Marinescu Bragadiru stabilește reședința familiei în imediata apropiere a fabricii. Hărțile din 1911 ale Bucureștiului, identificând orașul și construcțiile sale, prezintă Fabrica de Bere pe o suprafață de peste 6.2 hectare de teren care se întindea de la Filaret până la grădina Băicoianu. Clădirea apare pentru prima dată reprezentată pe planul geografic realizat de Institutul Geografic al Armatei în anii 1895-1899 și 1911. Construcția „Colosului”, așa cum era cunoscută clădirea la începuturile sale, a fost realizată după planurile concepute de arhitectul austriac Anton Shuckerl în anul 1894 pe amplasamentul particular de la intersectia Podului Kalitzei (Caliței sau Podul Calicilor, actuală Calea Rahovei) și marcajul dat de cornișa de sud-est a Dâmbovței, prezență semnificativă pentru relieful orașului de la acea dată. Dumitru Marinescu Bragadiru a conceput „Colosul”, ca un loc de recreere, respectând astfel o tradiție a fabricilor de bere de a avea și un local în vecinătate așa cum era Grădina de vară „Eliseul Luther” sau braseria, restaurantul și sala de spectacole și bal „Colosseul Oppler”, dispărut în totatalitate astăzi. Un exemplu al Bucureștiului de altădată, clădirea a devenit ulterior „Palatul Bragadiru”, radiindu-și frumusețea și farmecul istoric. Concepția arhitecturală eclectică cu un repertoriu decorativ bogat folosit armonic la compoziția fațadei și decorarea interioarelor, reflectă întru-totul frumusețea anilor 1900.

Compusă dintr-o spectaculoasă sală de bal care poate funcționa și ca sală de teatru sau de concerte, o bibliotecă, o popicarie, numeroase camere, magazine și birouri ce funcționau la parter, clădirea era o structură impresionantă ce îmbină stilurile celor mai renumite clădiri ale timpului: Camera de Comerț, Poșta Română, Casa de Economii și Consemnatiuni (CEC-ul) și clădirea Curții Supreme de Justiție, toate construite în aceeași perioadă. La 11 iunie 1948 regimul comunist a naționalizat întreaga industrie românească. Fabrica de Bere a fost redenumită „Fabrica de Bere Rahova” după numele cartierului în care se afla. Prima grijă a regimului a fost spargerea cu lovituri de ciocan a numelui Dumitru Marinescu Bragadiru de pe frontonul fabricii de bere. Imobilul „Colosseum” a fost redenumit „Casa de Cultură Lenin”. Abia în anul 2003 descendenții lui Dumitru Marinescu Bragadiru au revendicat imobilul „Colosseum”, conform Legii speciale 10/2001 și l-au redobândit conform titlului emis de Primaria Municipiului București. Palatul are 10.000 de metri pătrați construiți și un teren aferent de 12.000 de metri pătrați și este declarat monument istoric de către Ministerul Culturii și Cultelor. Restaurat la standinguri moderne, prin noua destinație ce i s-a dat, Palatul Bragadiru ve deveni un centru al artei independente, un focar de artă și cultură, un loc de întâlnire a protipendadei actuale a capitalei noastre.

*

Iată că acestă ieșire din pandemie aduce cu sine și surprize plăcute pentru unii dintre noi. Astfel aflu cu bucurie faptul că „Godot Cafe Teatru” îşi schimbă numele în „Teatrul Godot” şi îşi reia activitatea pe data de 4 iunie 2021, în cadrul Palatului Bragadiru din Bucureşti. Știm „povestea” lui Bragadiru, marele industriaș, iar punerea în valoare a unui asemenea imobil în acest mod, sincer ne bucură. Noul spaţiu în care „Teatrul Godot” se redeschide, la Palatul Bragadiru, va include o sală de teatru şi de evenimente amplă, elegantă, un restaurant şi o grădină spaţioasă. „Teatrul Godot este un spaţiu cultural aparte atât prin susţinerea teatrului şi artelor independente, cât şi datorită conceptului de teatru de vară, ce aminteşte de celebrele grădini Union sau Oteteleşeanu, din Bucureştiul anilor 1900, dar şi prin faptul că are propria trupă de actori, selectaţi printr-un concurs la care au participat 200 de artişti”, se arată într-un comunicat remis presei. Teatrul Godot va monta producţii proprii, dar va găzdui, de asemenea, şi piese invitate. Producţiile proprii şi actorii Teatrului Godot au continuat să fie prezente în spaţiul cultural românesc şi în cei trei ani în care teatrul iniţial, Godot Cafe Teatru, de pe Lipscani, a fost închis. Piesele au fost găzduite de alte spaţii culturale din Bucureşti şi din ţară.
În weekend-ul de deschidere au fost prezentate trei piese de notorietate ale scenei de teatru independent, respectiv: „Bullets Over Lipscani” – 4 iunie, „Un bărbat şi mai multe femei” – 5 iunie, „Carpathian Garden” – 6 iunie. Biletele pentru spectacole vor fi disponibile pe site-ul Teatrului Godot. „Prin redeschiderea Teatrului Godot, continuăm să facem ceea ce am început în 2008, creând nu doar un spaţiu teatral, ci un hub cultural care va susţine multiple ramuri ale artelor independente: fotografie, pictură, sculptură, film, muzică – artele vizuale, în general, şi implicit şi artiştii – pe cei tineri în special – care le creează. Această redeschidere marchează consolidarea brandului Teatrul Godot ca teatru independent stabil, profesionist organizat, din dragoste de teatru şi de actori, într-un spaţiu elegant, sigur din punct de vedere al sănătăţii şi respectării normelor de sănătate în vigoare, cu respect pentru artiştii şi publicul Godot”, a spus George Remeş, managerul teatrului Godot. Teatrul Godot s-a deschis în anul 2008 pe strada Blănari 18 (zona Lipscani), sub numele „Godot Cafe Teatru” şi este unul dintre spaţiile din oraş dedicate exclusiv evenimentelor culturale independente. Iniţiativa manifest a „Teatrului Godot” este de a promova spectacolele independente, contemporane şi puternic ancorate în realitatea de zi cu zi. Miza este aceea de a pune în scenă spectacole pe toată perioada anului pentru a dezvoltă un fenomen organic de cunoaştere atât a tinerilor actori, cât şi de subliniere a necesităţii existenţei şi susţinerii acestui fenomen teatral în România. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*