Resturile funerare ale unui cavaler medieval de rang înalt (sec XVI) descoperite la Pericei – Sălaj

Resturile funerare ale unui cavaler medieval de rang înalt, ce includ, pe lângă oseminte, un inventar catalogat de specialişti ca spectaculos, cu elemente de armură, părţi din coif, sabie şi buzdugan au fost descoperite recent de către o echipă de arheologi a Muzeului Judeţean de Istorie şi artă Zalău, în localitatea Pericei, într-o zonă în care a existat o biserică medievală.Descoperirea a fost făcută cu prilejul unor săpături demarate încă din anul 2017, la cererea administraţiei locale ce dorea să realizeze în zonă o investiţie şi avea nevoie de o descărcare arheologică. Iniţial au fost identificate doar anumite structuri arheologice, pentru ca în 2020, la reluarea săpăturilor de către cercetătorul ştiinţific Dan Băcueţ-Crişan şi arheologul Timea Keresztes, să fie identificate, mai întâi, urmele unei biserici pomenită în anumite surse documentare şi de către săteni, dar care nu fusese încă descoperită. „Cele mai spectaculoase rezultate au reieşit datorită identificării unui cimitir de înhumaţie şi a unei construcţii, care deşi a fost identificată în 2017, nu ştiam la vremea respectivă despre ce e vorba, dar în 2020 ne-am lămurit că de fapt suntem în zona unei foste biserici medievale, înconjurată de un cimitir, însă, din păcate, această biserică a fost spoliată în totalitate, adică tot ce a însemnat piatră de construcţie a fost luată de către diverse generaţii de persoane, o parte din piatra respectivă fiind folosită la construirea actualei biserici reformate din Pericei”, a declarat Dan Băcueţ, arheolog la Muzeul Judeţean din Zalău.Potrivit acestuia, din sursele documentare se ştie că la Pericei a existat o ramură a familiei Bathory, care avea o curie şi mai multe case care făceau parte din acea curie şi că această familie ar fi avut, în zonă, şi o capelă, în care o parte din membri ei ar fi fost înmormântaţi. „Ştim că în zidăria actualei biserici reformate şi în zona de intrare a ei se păstrează nişte lespezi funerare ale unor membri ai familiei Bathory care au locuit aici, în Pericei. Lespezile datează de la sfârşitul secolului XVI, după tipul de ornamentare şi modul de realizare. Acei gisanţi, care îi reprezintă pe ei, în armură de cavaler, legendele spun că au fost aduşi din zona fostei biserici, numai că nimeni nu ştia unde e aceasta. Noi, în 2020, am găsit această biserică. Biserica pe care noi am găsit-o aici a fost biserica satului medieval Pericei, dar o parte din ea sau una dintre camere a fost folosită ca şi capelă privată a membrilor acestei familii. Biserica a existat până în vremea ultimei invazii turceşti, de la 1660, când a fost arsă şi distrusă şi ştim că la 1668 începe construcţia actualei biserici reformate”, precizează arheologul Muzeului Judeţean din Zalău.

Într-adevăr, porticul bisericii reformate din Pericei adăposteşte două lespezi aparţinând unor sarcofage, dintre care una era cunoscută în literatura de specialitate, iar cealaltă era pomenită doar în descrieri din secolul al XIX-lea. Cele două piese au fost descoperite în 1844 cu ocazia ridicării noii case parohiale reformate, la care s-au procurat materiale de construcţie din ruinele bisericii medievale. Conform relatărilor contemporane, la locul menţionat s-au găsit cavouri zidite, fragmente ale unor sicrie din cositor, săbii, buzdugane, armuri şi cele două lespezi care purtau încă de pe atunci aceleaşi urme de mutilare vizibile şi astăzi. Piesa mai deteriorată a fost refolosită din nou ca material de construcţie, iar cealaltă a fost înzidită înainte de 1896 în peretele vestic al porticului în poziţie verticală. Încă din 1896 profesorul de istorie din Şimleul Silvaniei, Fetzer Janos Ferenc atrăgea atenţia asupra acesteia din urmă într-un scurt articol. Singurul istoric de artă care a sesizat existenţa piesei, plasând-o la sfârşitul sec. al XVI-lea, a fost Balogh Jolan, care însa nu a avut posibilitatea studierii ei la faţa locului, descrierea făcută de ea reducându-se la cea a imaginii torsului acoperit cu un strat gros de tencuială şi var. Nu dispunem de nici un fel de indicii referitoare la plăcile laterale ale sarcofagelor, ele au avut probabil aspectul celorlalte monumente contemporane, purtând epitafii încadrate eventual de îngeri pe laturile scurte, iar pe cele lungi inscripţii sau elemente decorative, asemeni tombelor aparţinând membrilor familiilor Kendi, Patocsy, Haller, Bocskai sau a Sofiei Th(abiassy?) din Dârlos. Cu toate că putem considera ca o certitudine apartenenţa celor două monumente funerare unor membri ai familiei Bathori, documentele contemporane permit atribuirea lor mai multor membri ai ei.

Cea mai spectaculoasă descoperire nu este însă cea a locului unde a existat biserica, ci resturile funerare ale unui cavaler de rang înalt, descoperite în apropiere, în acest an. „Anul acesta am făcut o casetă, în care a rezultat un context arheologic absolut spectaculos, adică o reînhumare a unui personaj de rang înalt care a aparţinut acestei comunităţi, a unui nobil. De ce spun reînhumare? Pentru că el nu se află în poziţia unde a fost înmormântat original. Ce înseamnă această reînhumare? Vorbim despre o groapă care conţine un schelet uman. Este clar că este un personaj de sex masculin, datorită inventarului, adică deasupra lui a fost pus fostul lui sicriu, din cositor sau din plumb, care în urma trecerii vremii este aplatizat şi care este o descoperire la ora aceasta unică în zona Sălajului şi, din câte ştiu eu, unică în spaţiul nord-vestic al României. Cel puţin pentru Sălaj este o descoperire unică. Surpriza a fost ca inventarul găsit să fie unul absolut spectaculos, adică elemente de armură, părţi din coif, sabie, buzduganul care este încă o dată un simbol care arată că respectivul a fost un membru al elitei locale, un personaj important, pintenii. După desfacerea sicriului, vom vedea ce mai rezultă. Cert este că, la o primă vedere, după tipurile de pinteni, sabie, după acel buzdugan, este o piesă de secol XVI, cu analogii în multe zone europene. Cine este acest personaj? Rămâne ca după ce vom scoate piesele atunci să putem trage o concluzie”, subliniază Dan Băcueţ.Cei doi arheologi au mai făcut şi o altă descoperire în zonă, respectiv un mormânt al unui bărbat medieval, îngropat alături de o fetiţă ce avea pe cap o bentiţă textilă cu perle şi mărgele, de asemenea un element foarte rar.Arheologul Timea Keresztes a precizat că acest material textil se află acum la Cluj-Napoca, pentru restaurarea în vederea prezentării pentru public, într-o expoziţie. „Textilele arheologice sunt extrem de sensibile. Se pare că va fi o piesă de excepţie. Este o dantelă, pe suport de catifea, realizată prin tehnica ciocănelelor, cu mărgele negre şi perle. E unicat, muzeul nostru nu mai deţine aşa ceva. Textilele arheologice sunt extrem de spectaculoase şi foarte rare”, susţine restauratorul Teodora Jugrăstan. Dan Băcueţ a mai adăugat faptul că toate piesele descoperite vor fi fotografiate, desenate, restaurate, conservate şi vor face subiectul unei expoziţii, alături de reconstituiri ce ne vor ajuta spre a înțelege imaginea de ansamblu a personajelor istorice descoperite. „Dorim ca în anii următori să continuăm cercetările aici, în zonă. Toată această zonă va fi protejată, reacoperită şi la suprafaţă vor fi marcate toate descoperirile mai importante, inclusiv traseul zidurilor bisericii. Vor fi panouri explicative, fotografii cu tot ce înseamnă această descoperire”, a conchis arheologul Muzeului Judeţean din Zalău.

Pericei este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Bădăcin, Pericei (reședința), Periceiu Mic și Sici. Monumente importante din localitate:Biserica de zid „Schimbarea la Față”, satul Bădăcin, construcție din anul 1705; Casa memorială „Iuliu Maniu”, satul Bădăcin, construcție din anul 1865și Situl arheologic de la Pericei.

Iată cum prin această descoperire este posibil ca zona să devină interesantă și pentru turiști, dar și pentru iubitorii de istorie. Prin crearea unui mic muzeu (gen: „Casa Cavalerilor”, „La buzduganul închindrit”) de unde se pot cumpăra elemente de armură și armament specific (și suveniruri, gen magneți), prin organizarea de evenimente (gen „Turnir Cavaleresc”, tabere pentru elevi, plimbări pe cai), localitatea poate atrage un segment important de doritori pentru petrecerea timpului liber în mod plăcut. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*