Fierbinți Târg – locul unde se filmează

Locul „magic” în care se filmează serialul românesc „Las Fierbinți” se află undeva peste „granița” de județ a Ilfovului, în partea sa de nord – est. Fierbinți-Târg (în trecut, Fierbinți-Stroești și Târgu Fierbinți) este un oraș din județul Ialomița, format din localitatea componentă Fierbinți-Târg (reședința), și din satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus și Grecii de Jos. Orașul se află în extremitatea vestică a județului Ialomița, la limita cu județul Ilfov, pe malurile râului Ialomița, la coada lacului Dridu pe care acest râu îl formează chiar înainte de confluența sa cu Prahova. Prin oraș trece șoseaua județeană DJ101, care îl leagă spre est de Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D), și spre vest în județul Ilfov de Nuci, Moara Vlăsiei, Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A). Localitatea Fierbinți din această zonă este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XVII-lea, între anii 1620 și 1650. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fierbinți-Târg avea statut de comună rurală, purta numele de Fierbinți-Stroești, era arondată plășii Mostiștea a județului Ilfov și avea în compunere satele Fierbinții de Sus, Fierbinții de Jos, Fierbinți-Gruiu, Fierbinții Târgului și Stroești, cu o populație totală de 2289 de locuitori, ce trăiau în 559 de case. În comună funcționau o companie de dorobanți, un birou telegrafic, trei biserici și două școli (una de băieți și una de fete).

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de Fierbinți, ca reședință a plășii Fierbinți din același județ; comuna avea 4360 de locuitori în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești. În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna Târgul-Fierbinți, cu satele Fierbinții de Jos, Fundu Danciului, Micșuneștii Mari, N.T. Filitis și Târgu Fierbinți; comuna Fierbinți a rămas cu satele Fierbinții de Sus și Stroești. În timp, comuna Fierbinți a fost absorbită de comuna Târgu-Fierbinți. În 1950, a trecut la raionul Căciulați, apoi (după 1956) la raionul Urziceni, ambele aparținând regiunii București. Satul Fundu Danciului a luat în 1964 numele de Mircești, iar satul N.T. Filitis a luat tot atunci numele de Satul Nou. În 1968, deja denumită Fierbinți-Târg, comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, au dispărut satele Mircești, Satul Nou (incluse în satul Fierbinți-Târg) și Stroești (inclus în satul Fierbinții de Sus). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Ialomița. Comuna Fierbinți-Târg a fost declarată oraș prin legea nr. 83/2004. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Fierbinți-Târg se ridică la 4.969 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.253 de locuitori.

În orașul Fierbinți se află biserica „Sfânta Maria”, ce datează din 1754, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în localitatea componentă Grecii de Jos și lângă aceasta, biserica noua făcută de Zaharia Adrian. În rest, alte șapte obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în zona „Malul Roșu” a localității Fierbinți-Târg, și cuprinde două necropole — una daco-romană din secolele al III-lea–al IV-lea, și alta medievală, din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea. Un alt monument este clasificat ca monument memorial sau funerar: mormântul generalului Eracle Arion, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și aflat în incinta centrului de asistență socială. Celelalte cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1854), casa Alexe Tănase (1922), biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1842)  — toate trei din satul Fierbinții de Sus — biserica „Sfântul Gheorghe” (1863, refăcută în 1915) și primăria (1929) — ultimele patru din localitatea Fierbinți-Târg.

Avem personalități născute în Fierbinți – Târg, precum: Marin Constantin – poet, realizator de emisiuni radiofonice; Alexandru Dobre – etnolog, folklorist; Dan Elias – poet (pseudonimul lui Teodorescu Daniel, născut la 7 septembrie 1957 în comuna Fierbinți); Marian Ștefan – muzeograf, redactor și istoric; Tița Ștefan – interpretă de muzică populară; Alexandru Țipoia – artist plastic; Florian Popescu – profesor (n. 1922 – d. 2005) este cel care a scris „Monografia comunei Fierbinți-Târg”, publicată în anul 2002.

În orașul Fierbinți-Târg există un cămin cultural unde funcționează clubul copiilor. Proiectul s-a realizat cu sprijinul fundației „World Vision”. Aici găsim și o bibliotecă orășenească ce are un fond de carte de 15.106 volume, din aproape toate domeniile cunoașterii. În cadrul bibliotecii funcționează centrul CIP realizat prin programul Biblionet, sponsorizat de fundația „Bill&Melinda Gates” și derulat în România de fundația IREX. Biblioteca a fost dotată cu 3 calculatoare (căști cu microfoane și camere web) conectate la internet, imprimantă, scanner și videoproiector.

În anul 1880 spitalul Fierbinți-Târg a fost construit și donat comunității de N.C. Georgescu. Acesta a fost un spațiu reprezentativ al asistenței medicale rurale timp de 123 de ani. În anul 2003 este desființat și transformat în Centru de Asistență Medico-Socială, pentru care în prezent se realizează lucrări de reabilitare și modernizare. În localitate funcționează un Complex de Servicii Sociale compus din Centru pentru persoane vârsnice și Centru de protecție temporară pentru tinerii care nu mai sunt instituționalizați.  În orașul Fierbinți-Târg mai funcționează: două cabinete individuale – medici de familie; două cabinete stomatologice; un laborator analize medicale; două farmacii.

Pe teritoriul orașului Fierbinți-Târg există un teren de sport în suprafață de 1,6175 ha; o sală de sport construită în anul 2009 prin Programul „Săli de sport” derulat de Compania Națională de Investiții; un teren de sport situate în incinta Grupului Școlar Agricol ; o sală de sport situate în incinta Grupului Școlar Agricol. Echipa de fotbal a orașului Fierbinți-Târg se numește „Fulgerul Fierbinți” și în prezent se află în divizia V, promoția Onoare.

Cele mai vechi descoperiri arheologice de pe teritoriul orașului sunt din sec.III-IV, care atestă existența unor așezări și comunități umane (Necropolă – epoca daco-romană) și din epoca medievală (Necropolă epoca medievală). Localitatea este atestată documentar printr-un hrisov a lui Gavriil Movilă voievod, ortografiată „Hierbinți”, la 22 mai 1622. Așezarea de pe apa Ialomiței era încă din acea vreme un centru rural important. În secolelele XIV-XVII apar documente scrise despre existența unor așezări, limitate teritorial și localizate precis sub formă de cătune și chiar sate, comunități constituite cu reguli de conviețuire. Documentele doveditoare sunt numeroase: acte de donații, de împroprietărire, vânzări-cumpărări. Prima așezare de acest fel atestată printr-un document scris, este satul Tătărei, situat, se pare, la limita sud-vestică a comunei, „întărit” de voievodul Vladislav al II-lea, la 1 august 1451, jupânului Mihail din Ruși (a.s.v. „Monografia comunei Fierbinți-Târg”, autor Prof. Florian Popescu, pag.20). În secolele XV-XVII s-au identificat un număr important de „sate” de mici dimensiuni (maxim 10-12 gospodării), menționate în documente cu următoarele denumiri: Tătărăi – 1451 (pe Valea Colceagului); Bonțești – 1520 (Fundu Danciului); Stănești – 1579 (Malul Roșu); Topoloveni – 1759 (Fierbinți-Târg); Băicești – 1580 (Fierbinții de Sus); Stroiești – 1587 (Stroiești+Fierbinții de Sus); Tătarul – 1587 (între Fierbinți-Târg și Fundu Danciului). În baza unor cercetări în Câmpia Română, istoricii susțin că aceste așezări omenești au fost fondate cu mult înainte de menționarea lor în documente scrise (sec.XIV în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân). Există documente scrise referitoare la evoluția social-economică din secolele XVII-XX, cu menționarea unor nume de personalități istorice de frunte ale țării, implicate în viața social-economică a unor sate din Fierbinți. Printre acești stăpâni de pământ pe teritoriul comunei Fierbinți s-au numărat: Mihai Viteazul, domnitor al Țării Românești (1593-1601): „partea din Stroiești care a fost cumpărată de „răposatul” Mihai Voievod”; boieri din familia Ghiculeștilor, stăpânitori ai satelor Fierbinții de Sus și Fierbinții de Jos (secolele XVIII-XIX) ; o parte a moșiei Satului Fierbinți-Târg și Grecii de Jos a aparținut familiei de cărturari a Grecenilor; în 1768, este menționat ca poprietar al satului Fierbinții de Sus Scarlat Vodă Ghica, de la care i s-a spus „Fierbinții Ghicai”. În anul 1862, țăranii din sat au participat la răscoala condusă de fierbințeanul Mircea Mălăeru, răscoală care a cuprins mai multe sate din Ialomița și Ilfov, pe problema reformei agrare, în timpul domniei lui Cuza. În perioada interbelică, Fierbinți a fost centru de Plasă, cu 51 de sate arondate; în această perioadă localitatea devine un important spațiu al comerțului și al meșteșugarilor. Între anii 1960-1968, localitatea a aparținut Raionului Urziceni, Regiunea București. Între anii 1968-1981, localitatea a aparținut de județul Ifov, Regiunea București. Există o legendă locală în ceea ce privește originea denumirii „Hierbinți”: se spune că exista un han care asigura loc de popas pentru drumeții și negustorii care străbăteau cu căruțele încărcate de mărfuri, drumurile sării de la deal la câmpie și hangiul le servea toate mâncărurile și băuturile calde, fierbinți, de unde drumeții i-au dat numele „La Hierbinți”.

Orașul Fierbinți-Târg este tranversat de râul Ialomița. O mare parte din cuva lacului de acumulare Dridu se află pe teritoriul localității Fierbinți-Târg. Se poate pescui la baraj sau la baltă, care se află în apropierea localității Jilavele pe direcția de mers Ploiești – Constanța. Drumul este destul de bun, dar atenție pe timp de ploaie. Specii existente de pești: caras, crap, plătică, somn, șalău, biban, oblete, babușcă. Foarte frumos aici! Pentru toți pescarii profesioniști: este un baraj cu mulți pești! Specii: Somn, Crap, Caras, Ten, Novac – pești mari. Suprafața teritoriului administrativ este de 5715 ha, din care teren intravilan 551 ha și teren extravilan 5164 ha. Legătura localității cu exteriorul este asigurată de calea ferată București-Urziceni, liniile de microbuze Fierbinți –București (415 și 448) și linia de microbuze Fierbinți-Urziceni. Populația actuală a orașului Fierbinți-Târg este de 4.756 locuitori. Zona de nord a localității face parte din „Situl Natura 2000 Aria Grădiștea – Căldărușani – Dridu”. Activitatea preponderentă în zonă este agricultura.

Cele mai importante obiective turistice din Fierbinți – Târg sunt Barajul și Lacul Dridu, Biserica Adormirea Maicii Domnului (1842), Biserica Sf. Maria, Biserica Sf. Nicolae (1854), Lacul Snagov (aflat la 20 km), Mănăstirea Dridu, Pădurea Snagov (aflată la 20 km), Situl arheologic Malul Roșu din Fierbinți-Târg. Ca obiective turistice din zona Fierbinți – Târg (la 15-25 Km), avem minunatul Conac Hagianoff – Manasia, Lacul Comana, Lacul Peri, Lacul Rodeanu (sau Lacul Glodeanu), Motor Park România (circuit de viteză auto-moto) și situl arheologic Măgura de la Comana. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*